Eritrocitoza relativă este o patologie caracterizată prin creşterea hemoglobinei, alături de un număr normal sau uşor crescutde eritrocite (globule roşii), în condiţiile unui volum plasmatic normal sau scăzut.
Afecţiunea are mai multe sinonime: policitemie aparentă/relativă/pseudopolicitemie/eritrocitoză de stres sau Sindromul Geisbock (asocierea eritrocitozei cu hipertensiunea, nefropatia, obezitatea, consumul de alcool). Cauzele acestei boli sunt neclare, cel mai frecvent se asociază cu obezitatea, hipertensiunea, fumatul (împreună sau în combinaţie). Trebuie exclusă deshidratarea produsă, în special, de tratamentul diuretic.
„Depistarea se face cu ajutorul hemo-gramei care arată creşteri moderate ale hematocritului. Este important, pentru diagnostic, confirmarea a cel puţin două determinări succesive, la interval de trei luni. Nivelul eritropoetinei serice (hormon sintetizat în rinichi) este normal sau scăzut. Se investighează absenţa mutaţiei genetice JAK2V617F, excluderea afecţiunilor pulmonare, precum şi a bolilor renale cronice. Biopsia osteo-medulară (ex-histopatologic şi imuno-histochimic) exclude patologia neoplazică hematologică”, a declarat dr. Elena Ghiţă, specialist hematologie, Medstar General Hospital.
De ce apare eritrocitoza?
Eritrocitoza poate prevesti existenţa unor boli grave. Afecţiunea poate fi congenitală sau dobândită, din cauza unor factori precum consumul excesiv de anumite medicamente, cum sunt hormonii androgeni.
„Eritrocitoza primară poate fi congenitală (polictemia familială) şi se referă la mutaţiile de la nivelul genei receptorului pentru eritropoetină. Însă poate fi şi dobândită - polictemia rubra vera (în măduva spinală se produc prea multe globule roşii, fără o cauză aparentă). Eritrocitoza secundară, la fel, poate fi congenitală (hemoglobinopatii cu afinitate mare pentru oxigen), dar şi dobândită, din cauza hipoxemiei (scăderea presiunii oxigenului în sânge)”, adaugă medicul hematolog.
Alţi factori care pot cauza hipoxemia sunt: boala cronică pulmonară, bolile congenitale cianotice, altitudinea crescută, apneea în somn sau fumatul. Eritrocitoza mai poate apărea şi dacă pacientul suferă de afecţiuni renale, tumori ce stimulează secreţia de eritropoetină, precum şi afecţiuni hepatice (ciroza hepatică, hepatite). La toate acestea se adaugă şi consumul anumitor medicamente: doparea cu eritropoetină şi hormonii androgeni.
Tratamentul eritrocitozei
Constă în reversibilitatea factorilor: scăderea ponderală, oprirea fumatului, controlul hipertensiunii, reducerea consumului de alcool, eliminarea stresului. Corectarea acestor factori poate determina ameliorări spontane.
„Tratamentul constă în administrarea unor doze mici de antiagregant plachetar. În 33% din cazuri, boala se ameliorează prin măsurile anterioare. În unele cazuri, valoarea hematocritului oscilează între limita superioară a normalului şi creşteri uşoare peste limită. Sunt situaţii în care hematocritul rămâne crescut. Această categorie de pacienţi necesită evaluare trimestrială clinic-biologică, de lungă durată, pentru că ei pot dezvolta polici-temia primară”, menţionează specialistul.
Pentru informaţii suplimentare, puteţi apela numerele de telefon Medstar General Hospital: 0241/638.251, 072-MEDSTAR, 0722-574.250.