Greaţa este un simptom banal, dar care poate ascunde boli grave. Potrivit medicilor specialişti, greaţa se defineşte ca senzaţia neplăcută asociată cu repulsia faţă de ingestia de alimente şi cu dorinţa iminentă de a vărsa. Însă, de multe ori, ea este provocată de diferite afecţiuni serioase.
„Greaţa este asociată cu hipersalivaţie, transpiraţii şi senzaţia de leşin. Este determinată de relaxarea tonusului musculaturii gastro-intestinale, dar este indusă şi psihic, cum ar fi la mirosuri neplăcute.
Deoarece greaţa se asociază de obicei cu anorexie şi vărsături, principalele cauze ale acestor simptome sunt afecţiuni ale aparatului digestiv, cum ar fi apendicită acută, colecistită acută, ocluzie intestinală, peritonită acută, pancreatită acută, afecţiuni digestive cronice, ulcer gastric şi duodenal, stenoză pilorică, cancer gastric, dischinezie biliară, litiază biliară, afecţiuni neurologice, spre exemplu, tumori cerebrale, meningite, hidrocefalie, traumatisme cranio-cerebrale, migrene, afecţiuni ale aparatului vestibular ca în sindromul Meniere, afecţiuni ale aparatului cardio-vascular, cum ar fi infarctul miocardic acut, insuficienţa cardiacă cronică, afecţiuni metabolice şi endocrine - diabet zaharat, insuficienţă cortico-suprarenală, hipertiroidism, hiperparatiroidism, afecţiuni renale - insuficienţă renală cronică în stadiul de retenţie azotată şi stadiul uremic, afecţiuni febrile infecţioase - infecţii virale, bacteriene, parazitare ale tubului digestiv, hepatită acută virală, sarcină, răul de mişcare (mare, avion), medicamente şi substanţe chimice”, explică dr. Mihaela Weis, medic specialist medicină internă la Centrul Medical de Gastroenterologie, Hepatologie şi Endoscopie digestivă Gastromond.
Practic, cauzele pot fi multiple şi complexe, bolnavul trebuind să încerce să identifice cauzele rememorând cu atenţie comportamentul său din ultimele ore. Câteva precauţii pot fi de ajutor pentru ameliorarea efectelor secundare care însoţesc aceste tulburări neplăcute, cum ar fi alimentaţie uşoară, cu supă, legume, orez alb, în niciun caz grăsimi şi dulciuri, şi o dietă scurtă, de două, trei zile. Trebuie să vă hidrataţi bine cu apă, sucuri de fructe, ceaiuri de plante. Odihna este foarte importantă în cazul unui organism solicitat şi epuizat, pentru refacerea rezervelor de energie şi implicit pentru a scăpa de starea de rău.
Grijă mare la medicamente!
„Dacă urmaţi un tratament medicamentos, acesta ar trebui întrerupt temporar, pentru că este posibil ca stomacul să fie iritat şi să provoace stările de greaţă sau vărsăturile. Vărsăturile duc adesea la apariţia deshidratării. De aceea, este recomandat să luaţi săruri de rehidratare orală, mai ales dacă se asociază şi diareea. Dacă sunteţi însărcinată, trebuie să aveţi o digestie cât mai uşoară: să evitaţi grăsimile, să beţi cât mai multe lichide şi să mâncaţi mai puţin, adică din două în două ore. Atenţie! Dacă aceste simptome nu se opresc pe o perioadă de câteva zile, trebuie să mergeţi la un consult medical”, ne recomandă medicul specialist.