Orice răceală, la copii, începe cu nas înfundat, puţină tuse şi se termină cu un pumn de antibiotice pe care bietul copil este pus să le înghită ca să se facă bine mai repede. În realitate, antibioticele fac mai mult rău decât bine. Ele nici nu grăbesc vindecarea, ba chiar o încetinesc, dar şi slăbesc organismul pentru alte atacuri ale virusurilor şi bacteriilor.   Pediatrii din ţara noastră spun că sunt din ce în ce mai mulţi minori care au dezvoltat rezistenţă la antibiotice. Faptul este îngrijorător, spun medicii. „Acest aspect reprezintă un potenţial pericol pentru pacienţi. Cu cât vom da mai multe antibiotice copiilor, cu atât îi vom predispune la boli severe şi la o apărare antiinfecţioasă proastă, pentru că germenii vor dezvolta rezistenţă”, a afirmat dr. Doina Pleşca, medic pediatru. O primă măsură, pentru evitarea acestor riscuri, o pot lua chiar medicii de familie. Ei trebuie să se ferească să mai prescrie antibiotice copiilor de fiecare dată când fac febră. Medicina modernă militează pentru evitarea antibioticelor în tratarea oricăror răceli şi a gripei. Asta după ce oamenii de ştiinţă au descoperit că, administrate incorect, ele fac mai mult rău decât bine, căci determină organismul uman să dezvolte rezistenţă la antibiotice. Aşa încât, la o infecţie serioasă, ele nu mai au efectul dorit. „La copii, în mod special, riscul este şi mai mare. Administrându-le antibiotice de mici, fără motive întemeiate, pentru o banală răceală sau otită, nu facem decât să creştem rezistenţa organismului la acest tip de medicamente. Astfel este posibil ca, mai târziu, în viaţă, să aibă nevoie de ele, dar să nu mai funcţioneze”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, dr. Loti Popescu, şeful Biroului pentru Promovarea Sănătăţii şi a Educaţiei pentru Sănătate din cadrul Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică din Constanţa.   Rezistenţă la medicamentele antimicrobiene Rezistenţa la antibiotice este una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică din lume. Acest lucru se întâmplă atunci când bacteriile reuşesc să determine reducerea sau eliminarea eficienţei medicamentelor antimicrobiene (antibiotice, chimio-terapeutice), destinate a preveni sau vindeca infecţiile. În toată lumea, supradozarea sau administrarea greşită a antibioticelor poate determina apariţia şi dezvoltarea unor bacterii rezistente la anti-biotice. Astfel, la o viitoare îmbolnăvire, când am putea avea nevoie de un antibiotic pentru o infecţie bacteriană, s-ar putea ca acesta să nu mai aibă efect. „Răceala şi gripa sunt cauzate de virusuri şi nu de bacterii. Dacă luăm antibiotice în cazul unei infecţii virale, fără recomandarea medicului, nu vindecăm infecţia şi nici nu protejăm alte persoane faţă de infecţie. În niciun caz nu trebuie să folosim antibiotice fără prescripţia medicului. Nu trebuie să insistăm să luăm atunci când ni se spune că nu este nevoie de ele. Nu trebuie să luăm antibiotice prescrise altei persoane doar pentru că ni se pare că are aceleaşi simptome. Antibioticul poate fi complet nefolositor pentru infecţia noastră. În plus, medicaţia greşită poate întârzia diagnosticul şi tratamentul corect şi poate permite multiplicarea bacteriilor”, ne sfătuieşte dr. Loti Popescu.   Tratament simptomatic Răcelile la copii sunt, de obicei, infecţii minore ale nasului şi gâtului. Pe lângă rinoree (îi curge nasul), copilul poate strănuta destul de des, tuşeşte, dar nu foarte puternic, poate semnala o uşoară durere în gât şi reducerea simţului gustativ şi olfactiv. Tratamentul este simptomatic, cu antipiretice, hidratare intensă şi repaus la pat una-două zile. Complicaţiile sunt destul de rare şi apar mai ales la copiii cu o imunitate mai scăzută.