Artroza este o afecţiune degenerativă, o stare de uzură avansată care afectează diverse articulaţii, având ca rezultat deteriorarea articulaţiei şi uzura cartilajului respectiv. Această afecţiune se dezvoltă mai frecvent după 30 - 35 ani, apare în procent de 97 la sută la per-soanele de peste 60 de ani şi reprezintă a doua cauză de invaliditate la persoanele peste 50 de ani. Potrivit specialiştilor, printre cele mai răspândite afecţiuni de acest tip se situează artroza genunchiului, şoldului, precum şi cea a umărului.

În ţările civilizate artroza genunchiului (gonartroza) şi a şoldului (coxartoza) sunt considerate probleme naţionale, pentru că apar foarte frecvent, iar toţi oamenii sunt afectaţi, mai devreme sau mai târziu, de o formă mai uşoară sau mai agresivă.

Este important de reţinut faptul că artroza afectează mai frecvent bărbaţii până la 50 de ani, iar gonartroza femeile după 50 de ani. În schimb, coxartroza este mai frecventă la bărbaţi, indiferent de vârstă.

Uzura determinată de gonartroză poate debuta la orice vârstă, în funcţie de anumiţi factori favorizanţi: ereditari, sportul de performanţă, obezitate, munca fizică grea, traumatisme, anomalii de ax congenitale sau dobândite.

Durerea - primul semn

Principalul simptom caracteristic gonartrozei este durerea - în primă fază are o cauză mecanică, atunci când pacientul stă în picioare sau merge o distanţă mai mare. Pe măsură ce boala evoluează, durerea apare şi în perioada de repaus sau noaptea, ceea ce afectează foarte mult pacientul. Un al doilea simptom foarte important este limitarea mobilităţii, mergând până la modificarea de formă a articulaţiei, în cazuri extreme.

Persoanele care au cazuri de artroză în familie sunt mai predispuse să dezvolte coxartroză. Riscurile sunt, de asemenea, prezente la persoanele în vârstă, care suferă de obezitate sau ca urmare a unor anomalii congenitale ori traumatisme (fracturi de col femural, luxaţia traumatică a şoldului).

Durerea apare la nivelul zonei inghinale şi iradiază pe faţa anterioară a coapsei spre genunchi. În alte cazuri se localizează la nivelul zonei fesiere. La început, durerea apare cu ocazia schimbărilor de poziţii, dar dacă nu este tratată boala progresează până când durerea devine permanentă, iar repausul devine ineficient.

„Umărul îngheţat“

Artroza umărului sau „umărul îngheţat” are o evoluţie progresivă şi apare de cele mai multe ori din cauza înaintării în vârstă ori ca urmare a unui traumatism puternic sau a unei boli congenitale la nivelul umărului. Boala poate apărea şi la foşti sportivi profesionişti ce au în istoric şocuri puternice şi traumatisme provocate de folosirea intensivă a braţelor.

„Pacienţii care se confruntă cu artroze avansate ajung, uneori, în stadiul în care nu mai răspund la infiltraţii cu steroizi sau acid hialuronic şi nu au altă alternativă decât operaţia. Aceasta nu elimină complet durerile şi, în plus, prezintă multe riscuri - anestezia, infecţia, sângerarea, durata operaţiei şi recuperarea post operatorie, foarte lungă şi anevoioasă. Categoriile de persoane cu cele mai mari riscuri operatorii sunt diabeticii cardiali supraponderali, pacienţii cu insuficienţă renală sau cu vârsta peste 70 de ani. Aceştia se văd astfel limitaţi la terapie medicamentoasă, care are însă un răspuns foarte limitat şi multe efecte secundare severe. Sunt astfel condamnaţi la o viaţă cu handicap şi multă suferinţă”, explică dr. Ovidiu Palea, medic primar anestezie şi terapie intensivă.