Boala infecţioasă produsă de virusul West Nile (VWN) este transmisă prin înţepătura de ţânţar. La om, în majoritatea cazurilor, infecţia are manifestări subclinice, iar când acestea sunt tipice, spectrul clinic şi severitatea pot fi foarte variate.
Factorii favorizanţi pentru apariţia epidemiilor în Europa sunt modificările de ordin climatic (temperaturile ridicate, valurile de căldură ce urmează ploilor abundente), precum şi intensificarea circulaţiei de călători şi mărfuri.
În ultimii ani, tot mai multe ţări raportează cazuri umane de infecţie cu VWN. România are o lungă experienţă în privinţa acestei infecţii: în 1996, România s-a confruntat cu cea mai mare epidemie de neuroinfecţie West Nile din Europa, când s-au înregistrat 352 de cazuri de neuroinfecţie West Nile (44% au fost meningoencefalite, 40% meningite şi 16% encefalite). Urmare a implementării sistemului de supraveghere a acestei infecţii la om, care a funcţionat neîn-trerupt din anul 1997, s-au înregistrat anual cazuri de neuroinfecţie cu virus West Nile la om. Controlul bolii poate fi realizat prin măsuri de control al vectorilor şi prin educaţia populaţiei în ceea ce priveşte autoprotecţia şi cooperarea la programele prevenţionale.
„Virusul poate afecta persoanele care nu aplică măsuri de protecţie pentru ţânţari şi care recunosc înţepături de ţânţari în perioada de incubaţie maximă a bolii. Transmiterea interumană se referă la transmiterea verticală, prin transfuzii de sânge, transplant”, explică dr. Loti Popescu, specialist în promovarea sănătăţii.
Măsuri de prevenire a infecţiei
Virusul West Nile este răspândit prin înţepăturile ţânţarilor infectaţi care sunt purtători şi care se infectează la rândul lor, când se hrănesc din păsări infectate. Ţânţarii infectaţi pot transmite apoi acest virus la oameni sau animale prin înţepătură sau muşcătură.
Infecţia cu virusul West Nile afectează sistemul nervos central, iar manifestările sunt diferite. La majoritatea oamenilor nu există simptome. Aproximativ 80% din persoanele infectate cu acest virus nu prezintă niciun fel de manifestări.
„Unele persoane, până la 20% dintre cei infectaţi, pot prezenta o formă uşoară de infecţie manifestată prin febră, dureri de cap, dureri în corp, greaţă, vomă şi uneori creşterea în volum a ganglionilor limfatici şi erupţie cutanată pe faţa anterioară şi posterioară a toracelui şi abdomenului. Un procent mic de persoane, aproximativ 1 din 150 de persoane infectate, pot dezvolta forma severă a bolii, de fapt o meningo-encefalită, manifestată prin febră ridicată, dureri de cap, redoarea cefei, dezorientare, comă, tremor, convulsii, slăbiciune musculară, pierderea vederii, pierderea sensibilităţii şi paralizie, simptomatologie ce poate persista, iar afectarea neurologică poate lăsa sechele”, avertizează specialistul.
Pentru a preveni infectarea, este foarte importantă evitarea înţepăturilor de ţânţari, purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi, precum şi utilizarea substanţelor adecvate pentru protecţia împotriva ţânţarilor. Apa consumată trebuie să fie din surse sigure. Apelaţi doar la bazinele de înot autorizate sanitar. A se evita bălţile şi canalele!
