Fie că resimt o durere de cap, de spate sau de măsea, numeroși constănțeni se îndreaptă imediat către sertarul sau dulapul cu medicamente pentru un antiinflamator. Sau pentru un paracetamol, depinde ce au în casă, căci este cunoscut deja faptul că românii, în general, sunt mari consumatori de medicamente. E drept, durerea dispare, dar efectele adverse cauzate de administrarea îndelungată a respectivelor produse farmacologice pot fi dintre cele mai grave.

„Dacă nu este nevoie de rețetă medicală pentru eliberarea medicamentului, înseamnă că nu îmi poate face rău” – astfel gândesc majoritatea românilor. Nimic mai neadevărat, atrag atenția medicii. Inclusiv în cazul medicamentelor de genul paracetamolului (acetaminofen) sau a medicamentelor antiinflamatoare precum ibuprofen, aspirină sau diclofenac, atât de utilizate de constănțeni în tratarea durerilor, urmările pot fi dintre cele mai serioase.

Paracetamolul, toxic pentru ficat

„Când este necesară farmacoterapia pentru durere, paracetamolul este de obicei recomandat ca terapie de primă linie. Cu toate acestea, paracetamolul este mai puțin eficace decât medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS)”, potrivit www.spitalulconstanta.ro. Mai mult, paracetamolul administrat în mod frecvent poate duce la afectare hepatică gravă, în special în cazul pacienților care obișnuiesc să consume alcool.

„În cazul dozelor mai mari de patru grame pe zi, pentru pacienții care nu consumă etanol, iar potențialul de îngrijorare cu privire la hepato-toxicitate există și la dozele terapeutice de paracetamol, în special la pacienții care consumă în mod cronic alcool”, mai arată medicii constănțeni.

Antiinflamatoarele nu se combină cu aspirină!

Pe de altă parte, specialiștii pot recomanda, pentru diversele dureri resimțite, medicamentele antiinflamatorii nesteroidiene. „Acestea sunt în mod frecvent utilizate pentru leziuni ale țesuturilor moi, entorse, cefalee și artrită”, se arată pe www.spitalulconstanța.ro. Dar efectele adverse pot fi grave, mai ales în cazul combinării lor cu alte medicamente.

„Principalele reacții adverse ale AINS sunt inhibarea trombocitelor (cu potențial de declanșare a sângerării), afectare gastrointestinală, renală și efecte adverse cardiovasculare. AINS au un potențial semnificativ de interacțiune cu medicamentele prescrise în mod obișnuit la pacienții cu boli cardiace. Astfel, utilizarea regulată a antiinflamatoarelor nesteroidiene trebuie evitată, dacă este posibil, la pacienții care iau doze mici de aspirină pentru protecția cardiovasculară. AINS generează reacții adverse gastro-intestinale, inclusiv dispepsie și ulcerații gastrice. Pacienții care sunt considerați cu risc crescut pentru ulcerul peptic sau complicațiile sale au o contraindicație relativă la utilizarea unei AINS. Alimentele și antiacidele pot ajuta pacienții cu mai puțină dispepsie să tolereze AINS. În plus, protecția împotriva toxicității gastro-duodenale poate fi realizată cu un inhibitor al pompei de protoni.

Toxicitatea renală asociată cu AINS include insuficiență renală reversibilă la pacienții cu perfuzie renală scăzută. În plus, AINS conduc la retenție de lichide și trebuie prescrise cu prudență la pacienții cu hipertensiune arterială, insuficiență renală sau insuficiență cardiacă.

La pacienții cu boli cardiovasculare, AINS interferă cu efectul cardio-protectiv al aspirinei. AINS sunt relativ contraindicate la pacienții cu antecedente de tromboză venoasă. La pacienții cu risc cardiovascular sau cu risc de boli cardiovasculare, medicamentele antiinflamatorii nesteroidiene trebuie utilizate în cea mai mică doză eficientă, pentru o perioadă cât mai scurtă de timp necesară”, au mai arătat reprezentanții Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța.