Pe tot parcursul celor nouă luni de sarcină, dar și după aceea, proaspăta mămică trece printr-o mulțime de transformări. În tot acest timp, ea are grijă la alimentație, pentru ca bebelușul care se dezvoltă în burtică să beneficieze de toți nutrienții necesari și să se dezvolte așa cum trebuie.
Imediat după ce micuțul a venit pe lume, are nevoie de hrană, iar alăptarea este alegerea cea mai bună pentru orice mămică, mai ales că laptele matern este alimentul cel mai bine tolerat și echilibrat nutrițional dintre toate ofertele de alimentație pentru bebeluș.
În mare parte, femeile pot alăpta după naștere, dar există și situații în care sânii acestora nu secretă nici măcar o picătură de lapte, în aceste cazuri, formulele de lapte fiind soluția salvatoare. Dr. Luminița Florea, medic nutriționist susține că secreția lactată a unei femei cu un stil de viață echilibrat este de aproximativ 750 ml de lapte/zi pentru primele luni de alăptare. Acest lucru duce la un consum caloric suplimentar pentru organismul matern și necesită în consecință un aport caloric în plus în alimentația mamei de aproximativ 500 kcal/zi.
Desigur, după naștere toate mămicile vor să slăbească, dar nu este obligatoriu să dea din kilogramele acumulate în plus în timpul alăptării. Practic, pot exista situații în care kilogramele se pot aduna, de la o zi la alta și din cauza unui comportament alimentar nepotrivit: consumul de alimente cu calorii multe, concentrate pe dimensiuni mici- ex. dulciurile, făinoasele, produsele de patiserie, băuturile dulci- sucuri acidulate/ neacidulate.
Tocmai de aceea, femeilor li se recomandă să fie mai atente la ceea ce mănâncă sau beau. Spre exemplu, hidratarea joacă un rol decisiv în producția de lapte, așa că toată cantitatea de lichide consumată trebuie să depășească, neapărat, 1,5 litri/zi. Sunt preferate apa, ceaiurile și compoturile neîndulcite/slab îndulcite, supa de legume, sucuri naturale din fructe. De asemenea, se impun precauții la consumul băuturilor alcoolice (în special cele rafinate, cu grade multe de tărie), care pot da somnolență bebelușului și retard neuro-motor, dar și pentru băuturile energizante, care pot agita sugarul. Din păcate, chiar dacă nu vrem, toate aceste băuturi trec în laptele matern și influențează evoluția și comportamentul bebelușului pe viitor.
„Consumul de proteine animale, cum ar fi carnea, peștele, laptele/brânza, ouăle, şi acestea asigură necesarul de fier atât pentru mamă, cât și pentru bebeluș. Mama beneficiază de ajutorul acestor proteine în perioada de alăptare și prin efectul de sațietate pe care îl dau în alimentația ei. În plus, proteinele sunt componente esențiale în formarea hormonilor, enzimelor și anticorpilor, cu roluri decisive în asigurarea imunității și a bilanțului ei enzimatic și hormonal matern. Proteinele trebuie să reprezinte cam 15-20 % din aportul zilnic al mamei (între 80-100 grame proteine/zi). Apoi, trebuie să se aibă în vedere echilibrul calcic. În plus, pentru menținerea echilibrului calcic matern este nevoie de un aport zilnic de 1.000-1.200 mg de calciu, care poate fi obținut prin consumul de produse din lapte și derivatele din lapte (care sunt și surse proteice în același timp). Se recomandă evitarea celor care sunt degresate complet, datorită conținutului foarte mic în calciu, dar și a lactatelor foarte grase, din cauza aportului caloric foarte ridicat”, a precizat specialistul.
Nutriţionistul a adăugat că alte surse importante de calciu sunt: fructele oleaginoase și semințele (alune, nuci, fistic, migdale, caju, semințele de in, susan, mac, chia, dovleac - crude, neprăjite), legumele cu frunzele verzi (salata, andive, ștevie, lobodă, spanac, frunze de pătrunjel, varză, fasole verde). Sunt de evitat grăsimile animale consistente: carnea grasă, mezelurile tocate (salam, parizer), slănina, șoriciul, afumăturile, prăjelile.
În ceea ce priveşte glucidele, acestea sunt cele mai prietenoase dintre toate opțiunile alimentare zilnice ale mămicilor, pentru că sunt gustoase şi variate ca și gust, structură, miros. Ca urmare, pâinea și derivatele din făină și zahăr (biscuiți, cereale, sticksuri, pufuleți, covrigi, produse de patiserie și cofetărie, pastele făinoase) derivatele din griș și mălai (mămăliga, dulciurile concentrate- ciocolata, înghețata, bomboanele) fructele în cantități mari, cartofii, mazărea, fasolea boabe, lintea, năutul trebuie consumate cu moderație, ele fiind recomandate într-o proporție de aproximativ 50-55% ( 200-250 grame/zi).
