Medicii constănţeni consultă, deseori, în cabinetele sale, pacienţi pe care îi diagnostichează cu tetanos, o boală care se caracterizează prin contracturi musculare. Potrivit dr. Stelian Paris, medic chirurg, tetanosul este cauzat de clostridium tenani, un bacil mobil, sporulat, anaerob.
Bacilul este foarte fragil, în schimb, sporii sunt foarte rezistenţi, trăiesc ani de zile. „Bacilul se găseşte în pământ, pe obiecte, în intestinul animalelor, uneori şi al omului. Tetanosul la nou-născuţi este determinat prin infectarea plăgii cordonului ombilical cu pământ. Bacilul creşte în medii anaerobe, la adăpost de oxigen. În simbioză cu microbii aerobi, care consumă oxigen, poate creşte şi în mediul aerob”, a explicat medicul.
De cele mai multe ori, boala apare din cauza plăgilor prin înţepături, murdărite cu pământ ori din asocierea cu alţi microbi aerobi şi anaerobi. Ulterior, bacilul rămâne cantonat la nivelul plăgii şi secretă o toxină care difuzează în organism fie pe cale sanguină, fie direct pe cale nervoasă, dând naştere la o nevrită (Speranski) ce se fixează electiv pe sistemul nervos.
Mai departe, nervii secţionaţi pierd proprietatea de a transporta toxina tetanică şi apare contractura, mai întâi la nivelul membrului inoculat. La scurt timp, toxina atinge nervul facial şi ramurile posterioare ale nervilor spinali, producând alte contracturi.
Specialistul a explicat că toxina tetanică are acţiune asemănătoare cu stricnina, întrucât aceste toxine ale bacilului tetanic produc tulburări termice, musculare, respiratorii, circulatorii.
„Perioada de incubaţie variază între 24 de ore şi 60 de zile, existând forme de tetanos acut sau latent care durează, uneori, ani de zile. Simptomele se manifestă prin dureri, contracţii fibrilare, parestezie linguală, contractarea muşchilor masticatori. Plaga, în schimb, este uscată. Totodată, se constată semne generale de intoxicaţie nervoasă: dureri nevralgice, insomnie, greţuri, exagerarea reflexelor osteo-tendinoase, crize, convulsie, febra creşte”, a precizat dr. Paris.
Pacientul va trece prin stări de fotofobie, va avea febră mare şi va fi deshidratat. Vor apărea şi contracţiile muşchilor striaţi, care sunt tonice şi dureroase, exagerându-se prin crize intermitente. La început, contracţiile sunt localizate, apoi se generalizează. Partea proastă este că bolnavii vindecaţi pot face recăderi sau recidive.
Medicul a subliniat că sero-profilaxia se asociază cu vaccinarea cu anatoxină tetanică, astfel realizându-se o imunizare activă. Anatoxina tetanică se asociază cu vaccinarea anti-tifică (T.A.B.), cele două vaccinuri potenţializându-şi reciproc efectele imunobiologice.
„Imunizarea prin vaccin apare lent, dar este de lungă durată, spre deosebire de imunizarea prin ser, care se instalează rapid, dar este de scurtă durată. De aceea, vaccinarea cu anatoxină se va asocia cu seroterapia la orice rănit suspect de infecţie cu tetanos. În acelaşi timp, este nevoie de antibiotice aplicate local şi general, care vor distruge asocierile aero-anaerobe”, a adăugat dr. Paris.
