Entorsa este caracterizată ca fiind o leziune traumatică a ligamentelor, frecvent întâlnită la adulţi, în special la sportivi. Este rar întâlnită la copii, datorită ligamentelor elastice, şi la bătrâni, deoarece sunt mai predis-puşi fracturilor, din cauza fragilizării osoase, decât entorselor. Localizarea preponderentă a entorselor este la nivelul gleznei, urmată de genunchi.

Factorii care predispun la entorse sunt: mobilitatea crescută articulară, dobândită prin traumatisme anterioare, paralizii şi atrofii musculare, devieri şi dezaxări ale membrului, mobilitatea crescută articulară congenitală, diminuarea tonusului muscular, oboseala şi lipsa antrenamentului.

„Simptomele clinice sunt: durerea şi impotenţa funcţională, tumefacţia locală, deformarea regiunii şi mobilitatea anormală. Întotdeauna trebuie urmărită simetria cu membrul opus, temperatura locală şi culoarea tegu-mentelor. Tratamentul pentru entorsa uşoară se face prin imobilizarea cu faşă elastică sau aparat ghipsat, timp de 14 zile, urmată de tratament fizioterapeutic. Entorsa medie se tratează tot prin imobilizare ghipsată, între 21 şi 30 de zile, şi prin terapie de recuperare. În cazul entorselor grave, se imobilizează zona, între patru şi şase săptămâni, în ghips, se poate interveni chirurgical, pentru repararea ţesuturilor distruse, iar apoi se continuă cu terapia de recuperare”, explică dr. Bogdan Obadă, medic specialist ortopedie şi traumatologie.