În ultimii ani, numeroşi părinţi au ajuns la medicii de familie sau la pediatri cu micuţii, pentru erupţiile pe care aceştia le prezentau pe corp. De multe ori, aceştia au impresia că micile bubiţe nu constituie motiv de îngrijorare, dar deseori s-a dovedit că o simplă erupţie poate însemna mult mai mult. Această erupţie poartă denumirea de boala mână-gură-picior şi este o boală virală, foarte contagioasă, care apare la copiii cu vârsta cuprinsă între 1-6 ani.

Deci, dacă observaţi că micuţul dumneavoastră prezintă o erupţie pe palme, tălpi şi în gură, mergeţi imediat la medic. Denumirea bolii provine chiar de la localizarea erupţiei, care este determinată de un virus care face parte din familia de virusuri denumite nonpolio enterovirusuri.

Potrivit dr. Mihaela Bratosin, medic pediatru, boala se transmite foarte uşor de la un copil la altul, pe cale orală, prin secreţiile nazofaringiene, tuse, strănut şi prin contactul direct cu obiectele contaminate (jucării, căni, linguri, prosoape). Aşa că, dragi părinţi, dacă cel mic frecventează o creşă sau o grădiniţă, fiţi şi mai atenţi, pentru boala poate fi contactată şi mai uşor.

„Perioada de incubaţie este de 3-7 zile, iar copilul devine contagios înaintea apariţiei simptomelor. Primul semn al bolii este febra, apoi apar leziunile ulcerative din gură, cu durere în gât, scăderea apetitului, modificarea stării generale. Apoi, după aproximativ două zile, apare erupţia maculopapuloasă, veziculoasă. Partea bună este că boala se vindecă în 7-10 zile, organismul reuşeşte singur să neutralizeze virusul. După vindecare, copilul rămâne cu imunitate împotriva virusului, dar asta nu înseamnă că nu va putea să mai contacteze boala, pentru că serotipurile Coxsackie sunt foarte numeroase şi din această cauză boala se poate repeta sub forma unei noi infecţii”, a explicat medicul.

În ceea ce priveşte diagnosticul, acesta se pune, de obicei, pe baza anamnezei care arată vârsta copilului şi semnele de debut ale bolii, dar şi pe baza examenului clinic şi pe detectarea virusului din materiile fecale.

Ca urmare, aveţi mare grijă de copii şi fiţi atenţi atunci când ei vă spun că au dureri în gât şi nu pot mânca. În plus, copilaşii mai mici pot refuza chiar şi lichidele, ceea ce poate duce la deshidratare.

Erupţia se poate extinde pe corp

De asemenea, apariţia veziculelor pe fond eritematos (roşiatic), dureroase, care se rup uşor, pe palme, tălpi, în jurul buzelor sunt un alt semnal de alarmă. Nu vă gândiţi, însă, că erupţia se poate opri doar la gură, mână sau picior. Din nefericire, leziunile se pot extinde şi la nivelul feselor, unde pot conflua, la nivelul braţelor sau pe zona laterală toracică. Uneori manifestările pot fi atipice, aşa că se pot întâlni şi vezicule mari (bule) dureroase, iar micuţii se simt rău, devin nervoşi etc.

Nu uitaţi că boala se poate complica, uneori, cu deshidratare, deoarece copilul are dureri la înghiţire şi nu poate mânca sau bea, meningită virală, encefalită.

De precizat că nu există un tratament specific bolii, se recomandă doar tratament simptomatic. Pentru prevenirea bolii se recomandă următoarele măsuri: reguli de igienă personală a copiilor (spălarea cât mai frecventă pe mâini înainte de masă, după folosirea toaletelor, după diverse activităţi sau jocuri); spălarea frecventă a jucăriilor copiilor;

folosirea în familie numai în scop personal a cănii, periuţei de dinţi, prosopului; respectarea concentraţiei substanţelor dezinfectante folosite (în săli de clasă, grupuri sanitare), dezinfecţia zilnică a ustensilelor folosite la curăţenie şi folosirea acestora cu destinaţie separată pentru clase şi grupuri sanitare, dezinfecţia zilnică a jucăriilor, suprafeţelor şi veselei (în grădiniţe). Totodată, se impune spălarea riguroasă a fructelor şi legumelor înainte de consum.