Trist, dar adevărat! Deşi pe secţia de Chirurgie Cardiovasculară din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă ajung pacienţi în stare foarte gravă, a căror viaţă atârnă de un fir de aţă, din păcate, ei nu pot fi operaţi imediat. Motivul? Nu sunt bani.

De foarte multe ori, oamenii suferă de infarct şi uite-aşa se declanşează boala. În unele situaţii, ei au nevoie de reconstrucţie de valvă, aici fiind cazul bolnavilor cu stenoză de aortă sau a unor inele speciale pentru pacienţii cu patologie valvulară mitrală, alteori li se montează by-pass-uri etc. Indiferent de situaţie, cei care ajung pe masa de operaţie se află într-o stare extrem de delicată.

„La acest moment, în România există doar zece astfel de centre, unde pacienţii să poată fi operaţi. Din păcate, banii sunt limitaţi, iar programul în cadrul căruia bolnavii sunt supuşi intervenţiilor chirurgicale nu ne permite operarea lor de urgenţă. În prezent, avem programări pe trei luni înainte la pacienţii cronici”, ne-a declarat şeful secţiei de Chirurgie Cardiovasculară, dr. Marius Militaru. Totuşi, în cazul în care un pacient se prezintă la spital într-o stare precară de sănătate şi viaţa acestuia se află în pericol, acesta poate fi supus unei intervenţii chirurgicale mai repede decât alte persoane. „Nu putem să riscăm ca bolnavul să moară, aşa că îl vom opera de urgenţă”, a subliniat el.

Medicul a precizat că, dacă în Germania, unde şi-a desfăşurat activitatea timp de doi ani, puteau fi operaţi mii de bolnavi, la Constanţa este dezastru. Aici, din cauza banilor, nu pot fi programaţi pentru operaţie decât două persoane pe săptămână.

„Teoretic, ar trebui să operăm cam 2.000 de pacienţi pe an şi noi facem numai 1.000 pe an, tocmai de aceea există şi liste de aşteptare. În străinătate, fiecare centru în parte face 1.000 de pacienţi pe an, nu ca la noi”, a subliniat dr. Militaru.

El sfătuieşte oamenii să vină mai repede la spital, nu doar atunci când sunt aproape de amputaţie, ci atunci când îi doare piciorul la mers, nu când nu mai suportă durerile. Cei mai numeroşi pacienţi care ajung pe secţie sunt cei cu afecţiuni coronariene şi arteriopatii, în ambele cazuri, după ce li se desfundă arterele din corp, li se montează by-pass-uri sau li se efectuează alt tip de intervenţii. După 4-5 zile bolnavii pleacă acasă.

Ce sunt afecţiunile coronariene şi arteriopatiile

Inima furnizează nu numai oxigen, dar şi substanţe nutritive tuturor organelor, prin intermediul sângelui. Pentru a putea realiza această sarcină, inima este irigată permanent de către arterele coronare care îi furnizează astfel sângele necesar oxigenării. Gradul de obstrucţie arterială (stenoza arterială) determină frecvenţa şi modul de instalare a crizelor de angină pectorală.

Atunci când stenoza este severă, durerile vor apărea la efort moderat sau chiar şi în stare de repaos. Angina se manifestă printr-o durere toracică, senzaţie de apăsare, obstrucţie sau arsură în spatele sternului sau în partea stângă a pieptului. Obstrucţia totală a unei artere datorată unui cheag de sânge blocat în porţiunea unei stenoze provoacă infarctul.

Arteriopatia obliterantă sau arterita, cum mai este denumită, este o boală arterială care determină reducerea progresivă a diametrului arterelor, cu scăderea fluxului sanguin ce ajunge la ţesuturi. Arteriopatia obliterantă este mai frecventă la persoanele vârstnice şi afectează în primul rând arterele membrelor inferioare (picioare) şi mai rar arterele membrelor superioare.