Tot mai multe persoane, inclusiv tineri, ajung să se plângă de probleme intestinale, probleme de tranzit. Deseori, simptomele sunt puse pe seama stresului zilnic, mâncatului pe fugă sau consumului de alimente fast-food. În realitate, există riscul ca aceste simptome să ascundă un diagnostic mult mai grav, acela de cancer de colon.

În ultimii ani, cancerul colo-rectal (CCR) reprezintă a treia cauză de deces prin cancer la bărbaţi şi femei, în Europa şi Statele Unite ale Americii. Situaţia este destul de gravă şi în ţara noastră. Cancerul colo-rectal reprezintă o cauză majoră de îmbolnăvire. Ca incidenţă, acesta reprezintă a patra localizare malignă, după plămân, stomac şi sân.

Potrivit specialiştilor, factorii majori de risc ai cancerului colo-rectal pot fi grupaţi în două categorii mari: predispoziţia genetică şi factorii de mediu.

„Anomaliile genetice pot fi moştenite, şi atunci vorbim despre CCR ereditar, în aproximativ un sfert din cazuri. Însă cele mai multe sunt de CCR sporadic. În ultima situaţie, modificările genetice apar sub influenţa factorilor de mediu pe care, în mare măsură, îi putem influenţa. Astfel, dacă reducem grăsimile şi aportul de carne roşie - carnea albă de peşte şi cea de pasăre sunt permise -, creştem consumul de fructe şi legume, atunci riscul de boală scade şi el. De reţinut este faptul că obezitatea creşte riscul de cancer colo-rectal. Un alt factor, dar pe care, din nefericire, nu îl putem influenţa, este vârsta. Riscul de a face boala după 40 de ani, ca urmare a acumulării mutaţiilor genetice sub acţiunea factorilor amintiţi, devine tot mai mare. 90 la sută din pacienţii cu cancer colo-rectal au peste 50 de ani. Aceste argumente justifică necesitatea diagnosticului precoce cu influenţa radical pozitivă asupra mortalităţii”, explică dr. Marian Anghel, medic primar gastroenterologie.

Când trebuie să mergem la medic

Principala metodă de depistare din timp a cancerului de colon este colonoscopia. În timp ce endoscopia este folosită ca mijloc de diagnosticare a problemelor de stomac, colonoscopia se efectuează în general pentru investigarea unor simptome precum sângerarea la nivelul tractului intestinal, durerea abdominală, modificarea tranzitului intestinal, precum constipaţie sau diaree persistentă.

„Colonoscopia este necesară a fi efectuată la persoanele cu vârsta peste 50 de ani, care suferă de constipaţie, sau pentru orice persoană, indiferent de vârstă, care are un istoric de polipi colonici sau cancer colo-rectal în familie sau care, sub influenţa unor factori externi, suferă de tulburări ale tranzitului intestinal.

Prin intermediul colonoscopiei, se pot rezeca polipi colonici care pot evolua către cancer sau se pot preleva biopsii din tumorile descoperite în timpul investigaţiei”, precizează dr. Eugen Dumitru, medic primar gastroenterolog.

O manevră sigură şi bine tolerată, colonoscopia are o rată foarte scăzută a complicaţiilor. În plus, ea poate fi realizată sub anestezie, astfel încât pacientul să nu resimtă disconfort.

La persoanele de peste 50 de ani, fără factori de risc şi fără simptome de vreun fel, se recomandă o colonoscopie la 10 ani. Pacienţii cu risc crescut sunt încadraţi în mai multe categorii, cu intervale de examinare variabile, stabilite împreună cu medicul specialist.