Odată cu intrarea în etapa de maturitate, măselele de minte îşi fac simţită prezenţa. Molarii de minte, al treilea molar, sunt ultimul set de dinţi, care apare, de obicei, între 17 şi 25 de ani, în aşa-numita „vârstă a înţelepciunii“.

Potrivit medicilor stomatologi, primii oameni aveau nevoie de un rând în plus de dinţi, pentru a mesteca mâncarea, o dietă alcătuită din alimente netratate termic, dure, cum ar fi: rădăcini, nuci şi carne. Deşi se întâmplă rar, sunt persoane cărora nu le apar niciodată molarii de minte, în special din cauza reducerii dimensiunilor normale ale maxilarului.

„Pentru unii pacienţi, aceşti dinţi nu provoacă probleme, însă pentru mulţi alţii, măselele de minte nu apar în mod corespunzător, ci îi fac vulnerabili la boli, de aceea trebuie să fie eliminate pentru a avea o gură sănătoasă şi o sănătate generală, pentru un timp cât mai îndelungat”, a declarat dr. Andra Custura, medic stomatolog.

Măselele de minte pot produce pa-gube majore, de aceea există numeroa-se controverse în ce priveşte scoaterea sau păstrarea lor.

Probleme create de măselele de minte

Din cauza lipsei de spaţiu, molarii de minte pot creşte într-o parte sau prinşi în gingiile şi osul maxilar. Molarii de minte parţiali sunt cronic contaminaţi cu bacterii, asociate cu infecţii, inflamaţii, carii dentare şi afecţiuni gingivale. Pentru că sunt atât de departe în gură, este greu să se păstreze curaţi şi să se elimine bacteriile de pe aceştia, în totalitate. Molarii de minte, de asemenea, se pot infecta şi pot perturba poziţia celorlalţi molari. „Anatomia este la originea celor mai multe probleme care apar din cauza măselelor de minte. Dinţii sunt ori prea mici, ori prea mari, pentru structura maxilarului. Al treilea molar apare la sfârşitul anilor adolescenţei sau mai tarziu, în momentul în care maxilarul este suficient de mare pentru a încadra un alt set de molari, fără a aglomera şi a crea probleme în alinierea danturii”, spune medicul specialist.

Ce măsuri trebuie luate

Gestionarea măselelor de minte este o decizie luată de medicul dentist sau chirurgul dentar. Nu întotdeauna este nevoie de eliminarea lor, dacă acestea sunt funcţionale. În cazul molarilor de minte cu predispoziţie de a avea probleme, trebuie să insistaţi cu igiena orală regulată. În cazul în care dinţii de minte prezintă semne de degradare sau de infecţie, aceştia trebuie înlăturaţi. „Molarii de minte, care provoacă probleme la nivelul gurii, trebuie atent monitorizaţi, cu examene dentare regulate, radiografii, curăţări şi tratamente parodontale permanente. Dacă problemele persistă, aceştia trebuie extraşi”, explică medicul.

Ca şi în cazul oricărei intervenţii chirurgicale, există riscuri asociate cu anestezia sau infectarea, dar şi o şansă mică de leziuni ale nervilor, însă, în cazul în care apar, de obicei, sunt doar probleme temporare. Imediat după intervenţie, pot apărea dureri şi umflături, dar chirurgul poate prescrie un tratament adecvat fiecărui pacient în parte. Molarii de minte sunt necesari pentru oricare dintre noi, însă, dacă aceştia pun în pericol sănătatea orală, trebuie eliminaţi. Gestionarea molarilor de minte este o decizie personală, însă trebuie să se ţină cont de sfatul specialistului, pentru ca el ştie cel mai bine care sunt riscurile.

„Dentiştii şi chirurgii dentari sunt în măsură să determine dacă dinţii vor fi funcţionali sau ar putea cauza probleme pe parcurs. Intervenţia chirurgicală este, de obicei, mai puţin complicată la tineri, pentru că rădăcinile nu sunt complet formate sau fixate în os şi vindecarea este mai uşoară”, mai spune specialistul stomatolog.