Amigdalita este destul de des întâlnită la copii deoarece sunt mai sensibili la viruşi şi la microbi decât adulţii. Chiar dacă extirparea amigdalelor ar fi soluţia evitării îmbolnăvirii şi a complicaţiilor, medicii recomandă intervenţia chirurgicală doar în anumite condiţii. Amigdalele sunt organe limfatice asemănătoare ganglionilor limfatici care au un rol imunitar deosebit de important. Acestea sunt amplasate în aşa fel încât să formeze o barieră împotriva agresiunii viruşilor şi a microbilor care ajung la nivelul gâtului prin alimentaţie sau prin inspirarea aerului infectat. În acest fel, microbii sunt împiedicaţi să pătrundă în organism pe cale gastrică sau pe cale respiratorie. Care sunt primele semne ale amigdalitei la cei mici Amigdalele se inflamează în momentul în care copilul inspiră aer infectat sau are contact apropiat cu o persoană bolnavă, consumă alimente reci cum ar fi sucurile abia scoase din frigider sau îngheţata. Un alt factor de risc ar putea fi şi aerul condiţionat, pentru care se reco-mandă curăţarea periodică a filtrelor. Medicii spun că simptomele amig-dalelor infectate sunt febra, fri-soanele, astenia, durerile de cap sau stările de greaţă. Dr. Cristina Mihai, şefa Secţiei de Pediatrie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, a declarat, pentru „Cuget Liber“, că amigdalita poate apărea la orice vârstă şi este contagioasă, mai ales în situaţia în care nu se păstrează o igienă corespunzătoare. Cât de gravă poate fi amigdalita netratată Dr. Cristina Mihai ne-a explicat că amigdalita netratată poate duce la complicaţii pe termen scurt, dar şi pe termen lung. „Cei mici pot avea convulsii febrile, hipertermie, vărsături, deshidratare, dar şi dureri abdominale determinate de limfadenita mezenterică. Aceştia pot face adeno-patie subangulomandibulară, atunci când se umflă nu numai ganglionii de la nivelul gâtului, ci şi cei din burtică. Pe termen lung pot fi afectaţi şi rinichii“, am aflat de la dr. Mihai. Totodată, foarte multe amigdalite sunt virale şi nu necesită tratamentul cu antibiotice, dar sunt şi amigdalite bacteriene. „Acestea din urmă sunt declanşate, în general, de strepto-cocul betahemolitic de grup A, mi-crobul care poate determina faringo-amigdalita cu puroi, pentru care este necesar tratamentul cu antibiotic, prescris numai de medic în urma unui consult şi a unor analize de laborator“, a afirmat medicul pediatru. Operaţia de amigdalită - recomandată sau nu? Şefa Secţiei de Pediatrie a Spitalului Judeţean spune că numărul copiilor care ajung în unitatea medicală cu amigdalite nu este atât de mare. „Majoritatea copiilor cu probleme sunt consultaţi înainte de medicii de familie sau cei orelişti care le oferă indicaţiile necesare“, a spus dr. Cristina Mihai. Cât despre extirparea amigdalelor, medicul pediatru a ţinut să precizeze că amigdalele au rol protector şi de aceea intervenţia ar trebui realizată doar ca ultimă soluţie, în cazurile grave şi numai la recomandarea specialistului. „Operaţia de amigda-lită este indicată, de obicei după mai mult de 7 - 8 îmbolnăviri într-un singur an. De asemenea, poate fi nevoie de intervenţie chirurgicală dacă amig-dalele sunt foarte mari şi ajung să afecteze deglutiţia, să obstrucţio-neze căile respiratorii sau să determine tulburări de oxigenare a creierului. Indicaţia se face numai de către medicul orelist“, a menţionat dr. Cristina Mihai.