Odată cu trecerea anilor, la unele persoane, creierul poate fi afectat ireversibil.

Demenţa este o boală destul de frecvent întâlnită de specialişti, la persoanele în vârstă. Tratamentul pentru demenţă are scopul doar de a încetini progresia bolii, deoarece, odată instalată, aceasta nu se vindecă niciodată. Cu cât tratamentul este început mai devreme, cu atât efectele lui sunt mai bune, iar evoluţia bolii este încetinită.

De regulă, pacientul nu este pregătit pentru a înfrunta o astfel de boală, aşa că, dacă acesta, dar şi membrii familie, ştiu cât mai multe detalii despre afecţiune, vor fi mai pregătiţi să îi facă faţă.

Pe măsură ce boala evoluează, pacientului îi este greu să realizeze activităţile zilnice. Potrivit medicilor specialişti, demenţa nu este propriu-zis o boală, ci un sindrom clinic. Acesta se caracterizează prin progresia şi persistenţa tulburărilor cognitive. De cele mai multe ori, aceasta survine în condiţiile absenţei altor tulburări cu un nivel normal de conştienţă.

Medicul primar neurolog Ana-Maria Ionescu afirmă că primul domeniu şi cel mai afectat de demenţă este memoria. Dar demenţa se asociază adeseori cu tulburări de limbaj, cu tulburări de altă natură, de execuţie, de judecată, de orientare. Toate acestea fac parte dintr-un tablou complex, în funcţie de etiologia demenţei.

„Există demenţe aşa-zis primare, iar cea mai cunoscută este demenţa de tip Alzheimer. Sau, există demenţe secundare în care este o altă condiţie, care duce la demenţă, cum este Coreea cronică Huntington, cum este boala Parkinson, care se asociază cu demenţa. Există şi demenţe neevolutive, demenţa posttraumatică şi demenţa postanoxică, după un stop cardiorespirator neresuscitat. Acestea ar fi cauzele cele mai frecvente. Cauzele mai rare sunt cele infecţioase, precum neurosifilisul, boala vacii nebune, dar şi alcoolul, ca o cauză toxică a demenţei”, detaliază medicul primar neurolog.

Demenţa nu se vindecă, dar poate fi încetinită

Tratamentul acestei afecţiuni este variat. În demenţa Alzheimer, care este cea mai frecventă, uneori complicată cu boala cerebrovasculară, există un tratament demenţial specific acestei boli, dar care, atenţie, nu este un tratament curativ, nu vindecă boala, doar încetineşte progresia, evoluţia naturală a acestei boli.

„Ne confruntam cu o subdiagnosticare a demenţelor, mai ales de tip degenerativ, cum este demenţa Alzheimer, şi din cauza îmbătrânirii populaţiei. În cazul acestui sindrom, vârsta are relevanţă, pentru că, potrivit studiilor, unul din 15 pacienţi, cu vârsta peste 65 de ani, are risc de a face o formă de demenţă. Fie că este Alzheimer, fie că este o demenţă vasculară sau o demenţă mixtă. Această incidenţă a bolii creşte astfel încât, la peste 85 de ani, avem 1 din 5 pacienţi care pot face o formă de demenţă”, detaliază specialistul.

Boala nu este diagnosticată la timp

Ce trebuie reţinut, explică dr. Ana-Maria Ionescu, este că, în demenţă, funcţionalitatea de zi cu zi a pacientului este clar afectată. Boala evoluează mult timp până la diagnosticul clinic. Adică, până când familia se sesizează că nu este o uitare benignă a vârstnicului, de obicei trece o perioada variabilă.

„Deja, când diagnosticăm clinic, această boală este avansată din punct de vedere anatomopatologic. Aş sfătui pe toata lumea să fie mai atentă la astfel de manifestări. Pot ascunde boli variate, de la lucruri comune la boli foarte grave”, conchide medicul.

Pentru mai multe detalii despre această afecţiune, programări, consultaţii de specialitate şi consiliere, apelaţi numerele de telefon ale MEDSTAR General Hospital 0241.638.251, 0722.574.250, 0241.940.