În România, cauza principală a consumului abuziv de antibiotice este faptul că medicamentele se obţin foarte uşor fără reţetă. Din acest motiv, ţara noastră are cel mai mare număr de cetăţeni din Europa care au obţinut antibiotice fără să treacă pe la medic.  Rezistenţa la antibiotice reprezintă o adevărată ameninţare la adresa sănătăţii publice peste tot în lume, deoarece presupune tratamente mai complicate, riscuri mai mari de deces şi costuri suplimentare. Declaraţia aparţine dr. Amalia Fekete, director al Direcţiei de Sănătate Publică şi Control în Sănătate Publică din Ministerul Sănătăţii, care susţine că o marte parte din infecţiile intraspitaliceşti sunt cauzate de bacterii foarte rezistente, cum ar fi stafilococul auriu şi enterococul. „Aceste infecţii duc la internări prelungite, handicap pe termen lung, creşterea rezistenţei la agenţi microbieni, costuri extrem de mari pentru sistemele de sănătate, cheltuieli ridicate pentru pacienţi, dar şi la un număr semnificativ de decese”, spune dr. Fekete. Cele mai multe abuzuri, la copii  Recent, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a atras atenţia că există riscul apariţiei unor microbi rezis-tenţi, care nu mai pot fi stăpâniţi cu antibiotice. Dr. Corneliu Neagoe, medic pediatru constănţean, a explicat, pentru „Cuget Liber”, că „organismul uman este plin de microbi de tot felul; făcând antibiotice, majoritatea lor mor, dar rămân unii care se dezvoltă foarte mult şi devin periculoşi, astfel încât poţi să mori chiar şi dintr-o banală zgârietură la genunchi. Din păcate, cele mai multe abuzuri sunt la pacienţii copii. Se administrează antibiotice pentru viroze, faringite, rinofaringite, însă în cele mai multe cazuri, la presiunea părinţilor. La o viroză, un copil poate face febră chiar şi şapte-opt zile, aşa se manifestă organismul. Însă mulţi părinţi deja după două-trei zile de febră se sperie şi cer antibiotice. Dar acestea dau siste-mul imunitar peste cap”. Care sunt cei mai rezistenţi microbi  Potrivit specialiştilor, rezistenţa la antibiotice apare în momentul în care microorganismele, precum bacteriile şi unele ciuperci sensibile la antibiotice, nu mai reacţionează la tratament. Acest lucru se în-tâmplă ori din cauza adaptării naturale a microbilor, ori în urma unei administrări improprii a medicamentelor. Cei de la direcţia de sănătate publică recomandă ca antibioticele să fie utilizate raţional şi echilibrat pentru a preveni şi controla cât mai eficient bolile infecţioase. În prezent, printre microbii cunoscuţi ca fiind rezistenţi la antibiotice se numără bacteriile care provoacă TBC, gonoreea, streptococ sau stafilococ. Pentru a combate infecţiile şi rezistenţa la antibiotice, trebuie respectate normele de igienă în gospodării, pregătirea hranei şi spălarea frecventă a mâinilor. Cetăţenii trebuie informaţi  Potrivit celor mai recente rezultate ale Eurobarometrului privind atitudinile şi practicile populaţiilor din Uniunea Europeană legate de antibiotice, europenii se împart între avizaţi şi neinformaţi în proporţii echilibrate. Aceleaşi date arată că România are cel mai mare număr de cetăţeni (21%) care au obţinut antibiotice fără reţetă prescrisă de medic. Dr. Amalia Fekete a amintit că, din anul 2008, ţara noastră a început să marcheze, în luna noiembrie, Ziua Europeană de Informare pentru Antibiotice, pentru înştiinţarea populaţiei în legătură cu utilizarea corespunzătoare a antibioticelor.