La nivel naţional şi mai ales în Capitală, numărul pacienţilor muşcaţi de căpuşe s-a înmulţit de când s-a încălzit afară. Netratată corespunzător, înţepătura de căpuşă poate duce la boli rare şi grave, avertizează medicii constănţeni. Ieşirile în aer liber, la iarbă verde sau în parcuri, sunt tot mai dese în această perioadă. Minivacanţa de 1 Mai se apropie, vremea se anunţă frumoasă şi călduroasă, iar constănţenii se vor bucura de timpul liber, cel mai probabil în natură. Medicii îi atenţionează pe amatorii de picnicuri să fie foarte atenţi unde şi cât timp stau pe iarbă sau în preajma animalelor pentru a evita riscul de a fi înţepaţi de o căpuşă. Complicaţiile muşcăturilor pot fi severe, mai ales dacă nu se acţionează prompt şi adecvat. Efectele înţepăturilor de căpuşă Deşi o parte din căpuşe nu determină apariţia unor probleme grave de sănătate la gazdă sau transmite-rea unor afecţiuni, altele reprezintă vectorul principal al bolii Lyme sau a altor boli rare şi chiar letale. „Muşcătura de căpuşă este periculoasă pentru că acest acarian se hrăneşte cu sânge şi poate fi vector pentru boli infecţioase cu potenţial grav şi letal. Sunt destul de frec-vente aceste infecţii în rândul populaţiei”, aflăm de la dr. Tudorel Poalelungi, medic dermatolog constănţean. Cel mai vizibil semn al bolii Lyme este eritemul migrator, adică o dungă roşie în jurul înţepăturii, care se măreşte de la o zi la alta. „În Uniunea Europeană există patru specii de căpuşe care pot declanşa boala Lyme. Afecţiunea se manifestă printr-o tulburare neurologică severă ce duce până la paralizie. O altă urmare a muşcăturii de căpuşă poate fi febra butonoasă, care duce la insuficienţă renală”, mai spune dr. Poalelungi. Un constănţean, suspect că a fost muşcat de căpuşe În municipiul Constanţa se pot observa cu ochiul liber, pe străzi, printre blocuri şi în parcuri, mii de animale fără adăpost atacate de aceste insecte, ceea ce creşte considerabil riscul ca ele să ajungă şi la oameni. Cu toate acestea, până la ora actuală, la Constanţa nu s-a confirmat niciun caz de muşcătură de căpuşă la om, ci s-a constatat doar o suspiciune, susţin reprezentanţii Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică. „Deşi în Bucureşti medicii se confruntă din ce în ce mai des cu înţepături de căpuşă, la Constanţa încă nu este cazul să ne alarmăm. Am avut o singură suspiciune de febră butonoasă , săptămâna trecută, iar ancheta este în curs de derulare. Mâine (n.r. astăzi) vom afla cu exactitate dacă pacientul a fost muşcat sau nu de o căpuşă”, a declarat dr. Suzan Ibram, şeful Compartimen-tului de Supraveghere şi Control Boli Transmisibile din cadrul DJSP Constanţa. Căpuşa trebuie sufocată, nu smulsă Muşcătura de căpuşă nu este întotdeauna dureroasă sau infectantă, atrag atenţia specialiştii. Din acest motiv, oamenii trebuie să fie foarte atenţi şi să se examineze de fiecare dată după o ieşire în aer liber. În momentul în care se pot observa înţepături pe picioare este indicată vizita la medic, singurul care poate constata gravitatea fiecărui caz în parte. În cazul în care căpuşa rămâne în continuare ataşată de piele, medicii nu recomandă smulgerea acesteia. „Scoaterea căpuşei cu un cleşte, pensetă sau orice altceva este contraindicată. Căpuşa are o gură foarte puternică, iar prin smulgere, capul poate să rămână înfipt în piele. Astfel se poate dezvolta o infecţie care ar putea necesita chiar şi o intervenţie chirurgicală”, avertizează dr. Tudorel Poalelungi. Cea mai bună modalitate de a scăpa de căpuşa de pe piele este sufocarea acesteia, mai spune medicul. „Cel mai simplu este să sufoci căpuşa cu o compresă cu alcool, ulei sau cu două-trei rânduri de leucoplast. După un timp, aceasta se va desprinde mult mai uşor de pe piele. Chiar şi în camera de urgenţă se foloseşte această metodă”, explică medicul. Sfaturi utile pentru a preveni muşcăturile Printre recomandările medicilor în ceea ce priveşte prevenţia înţepăturilor de căpuşă se numără acoperirea pielii şi a extremităţilor. Prin urmare, dacă mergeţi la pădure şi în zone unde se găseşte iarbă înaltă, cel mai bine ar fi să evitaţi hainele foarte sumare. Sunt recomandaţi pantalonii lungi, şosetele lungi şi tricourile cu mânecă lungă. „Ar fi indicat să fie atenţi unde se aşează în natură, să se ferească pe cât posibil de animalele infectate şi să poarte o îmbrăcăminte adecvată”, recomandă dr. Poalelungi.