„De ce sunt copiii noştri mai bolnavi decât am fost noi la vârsta lor?“ este întrebarea pe care din ce în ce mai mulţi părinţi

o adresează medicilor. Specialiştii nu au un singur răspuns pentru această problemă. Ei susţin că bolile de care suferă generaţiile actuale sunt rezultatul deciziilor pe care părinţii le iau şi se referă atât la alimentaţie, cât şi la stilul de viaţă nesănătos.

Începând de la alimentele pline de conservanţi şi aditivi pe care le oferă copiilor, tratamentele luate „după ureche” şi până la lipsa de mişcare în aer liber, toate aceste obiceiuri nesănătoase devin „piste” sigure pentru boli dintre cele mai grave: obezitate, diabet, boli cardiace, boli autoimune.

„Ne întrebăm adesea de unde apar atât de multe probleme de sănătate în rândul copiilor şi ce măsuri ar trebui luate pentru a le împiedica. Din păcate, am ajuns la un grad de poluare excesivă, adică aproape toate micile bucurii sunt «motorizate», iar copiii nu mai apucă să desfăşoare prea multe activităţi în aer liber, ci ajung la locuri de joacă din hipermarketuri şi mall-uri, locuri de joacă în spaţii închise. Nu de puţine ori, aceştia sunt plimbaţi de părinţi prin spaţii în care fumatul public îi face din start fumători pasivi.

Apoi, vorbim despre materialele din care se confecţionează ambalajele, fără proprietăţi biodegradabile, îmbrăcămintea plină de fibre sintetice şi coloranţi artificiali extrem de agresivi cu pielea copiilor. La fel se întâmplă şi cu jucăriile şi cu tot ce îi înconjoară pe cei mici şi care le afectează sănătatea. De aceea, se recomandă prudenţă în oricare dintre alegerile care vizează viaţa copiilor”, a explicat dr. Claudia Suciu, medic specialist pediatru în cadrul centrului medical Iowemed.

Excesul de medicamente face victime

Consumul excesiv de medicamente şi în mod special al antibioticelor a dus la apariţia bacteriilor şi germenilor multirezistente. România se înscrie, în prezent, printre primele ţări în care nu există un control al vânzării medicamentelor de acest fel, iar acest lucru este confirmat chiar de farmacişti.

„Nu există o prevedere legală care să ne folosească drept bază pentru aceste controale, cum nu există un control al prescrierii acestor medicamente. Din păcate, nu sunt puţini cei care practică vânzarea şi implicit consumul de antibiotice fără prescripţie medicală, iar aici vorbim deopotrivă de farmacişti şi de pacienţi. Se pierde din vedere esenţialul: luăm antibiotice haotic şi pe deasupra acestea nu omoară decât bacteriile slabe, confruntându-ne astfel cu cele multirezistente. Şi de aici sutele sau miile de cazuri în care, atunci când avem cu adevărat nevoie de tratamente, acestea nu îşi mai fac efectul. Părinţii nu au învăţat încă să nu îşi mai trateze copiii cu antibiotic la o simplă răceală şi aceştia au de suferit.

Pe de altă parte, ce te faci, ca medic, când îţi vine un pacient înţepat în picior de câteva zile bune şi care prezintă o plagă infectată. Îi dai antibiotic cu spectru larg ca tratament de primă intenţie sau aştepţi câteva zile rezultatele antibiogramei, dar îţi asumi riscul că nu mai ai pentru cine? Aici intervine şi responsabilitatea pacientului, care trebuie să înveţe ce înseamnă prevenţia, care se prezintă la medic sau măcar cere o părere specializată”, a precizat farmacist Vasile Rizea, preşedintele Colegiului Farmaciştilor din Constanţa.

Specialistul Iowemed întăreşte aceste afirmaţii şi susţine că utilizarea pe scară largă a antibioticelor, fără prescripţie medicală prealabilă, în doze necorespunzătoare sau pe perioade mult prea lungi creează situaţii foarte periculoase.