Spectrul bolilor endocrine poate fi întâlnit şi la bărbaţi şi la femei. Patologia endocrină reprezintă o gamă largă de manifestări, în special pentru sexul feminin. Complexitatea biologică a organismului femeii este mult mai mare, prin prisma faptului că ea duce specia mai departe, iar sistemul endocrin, în acest sens, este implicat major.

De aceea, în cazul femeilor există o predominanţă a bolilor endocrine, comparativ cu bărbatul, însă nici bărbaţii nu sunt scutiţi de aceste tulburări, potrivit specialiştilor endocrinologi.Sistemul endocrin este într-o strânsă relaţie cu sistemul nervos şi cu sistemul imunitar, la nivel de comunicare intercelulară. Întregul nostru organism nu ar putea exista, dacă nu ar fi comunicare între părţile componente. Comunicarea rapidă prin sistemul nervos realizează fluxul nervos care comunică între celule, culege informaţii din întreg organismul şi le procesează în creier. Acesta dă alte informaţii şi comenzi către celule, la care se adaugă şi comunicarea prin intermediul sistemului endocrin.

„Este vorba de o serie de glande endocrine, dintre care unele se reduc la o singură celulă, iar altele la organe ca atare. Aceste glande endocrine produc hormoni ce se varsă în torentul circulator care, practic, circulă peste tot, în funcţie de componentele sistemului: hipotalamus, hipofiză, tiroidă, paratiroidă, suprarenale, gonade (testicule, ovare). Între aceste componente există o interconectare. Dacă una dintre ele nu funcţionează corect (secretă hormoni ori în exces, ori în minus), întregul sistem are de suferit”, a declarat dr. Eduard Circo, specialist endocrinolog.

Dificultaţi în procesulde diagnosticare

Simptomatologia şi examenul pacientului din punct de vedere endocrin presupun examinarea tuturor componentelor. Examenul clinic general este dublat de particularităţile investigaţiilor în contextul patologic.

„Orice celulă a organismului are capacităţi secretorii hormonale. De exemplu, există un sistem complex de celule aşezate de-a lungul intestinului. Aceste celule produc diverşi hormoni în contact cu o serie de mesaje venite din alimente, din flora intestinală, hormoni care trec bariera hematoencefalică, ajung la creier şi înfluenţează centrii nervoşi. Acest nivel de reglaj poate să aibă imperfecţiuni la nivelul mesajului genetic, la nivelul transportorilor care trimit şi transportă aceste mesaje, la citirea lor, la afectul lor”, explică medicul.

Toate aceste consecinţe arată complexitatea patologiei. În esenţă, pe anumite linii hormonale poate exista un exces sau un minus secretor. Problema care se pune la ora actuală, potrivit specialistului, este că sunt foarte multe boli tiroidiene la care funcţia este normală, nivelul hormonal este corect, însă patologia există şi în acest fel este mai greu de diagnosticat.Un organ endocrin poate fi afectat ca structură, aspect, sau funcţie, iar aceste modificări pot apărea separat sau împreună.

Glanda endocrină poate să producă hormoni dezechilibrat sau poate să aibă modificări de aspect, mărire în volum, formare de noduli, tumori şi alte modificări.

„Există forme de tiroidă în care propriul organism respinge organul, formează autoanticorpi care acţionează în tiroidă şi pot modifica producţia hormonală, sau pot să modifice structura tiroidei, s-o mărească, să formeze noduli care pot duce la operaţie sau, din contră, pot să o atrofieze, să o usuce.

Sistemul endocrin mai are de suferit şi din cauza poluanţilor, a anumitor compuşi chimici care se găsesc în alimente (pesticide), din cauza substaţelpor xenoestrogene care sunt extrem de dăunătoare atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi”, potrivit specialistului.

Stresul psihic şi emoţional poate şi el determina tulburări disfuncţionale ale întregului sistem, mai ales din cauza hormonilor de creştere care sunt implicaţi în procesul de contracarare a stresului.