În general, practica yoga se adresează oricui, însă scopurile diferă foarte mult de la o persoană la alta spun speciaiştii în domeniu. Unii aleg să facă yoga pentru sport, alţii aleg yoga şi meditaţia pentru a elimina gândurile negative şi stresurile, alţii vor să-şi consolideze relaţia cu divinitatea sau alţii pur şi simplu vin pentru socializare.

În opinia cunoscutului profesor de yoga, Dana Ţupa, niciun scop nu este “mai bun” sau “mai puţin bun”, fiecare reprezintă un scop legitim, deoarece este cel dintâi. În timp, prin practică şi prin dăruire, scopurile ating culmi mai înalte, deoarece cursanţii evoluează şi îşi doresc mai mult de la ei şi de la practica yoga.

“Mulţi dintre cursanţii care calcă pentru prima dată pragul şcolii PURNA Yoga, vin deoarece nu se simt suficient de flexibili, vor să se regenereze, vor să slăbească sau pur şi simplu vor să cunoască oameni noi, să facă parte dintr-un grup, comunitate, care să aibă aceleaşi preocupări sau interese. Foarte, foarte rar se întâmplă ca un începător să ţintească direct sus, cel puţin la nivel declarativ, la cele mai înalte scopuri ale meditaţiei. De cele mai multe ori, argumentul este unul ce ţine de îmbunătăţirea aspectului fizic sau flexibilitate. Şi nu este nimic greşit, deoarece este primul pas. Întotdeauna primul pas trebuie să fie cel mai simplu, pentru a ajunge să descoperi, să cunoşti, să îţi placă, să te pasioneze şi să doreşti să evoluezi”, declară profesorul Dana Ţupa.

Totodată, specialistul afirmă că practicanţii constată, după mai puţin de o lună, că yoga nu reprezintă doar exerciţii fizice, ci mai ales concentrare pe respiraţie, senzaţii şi emoţii. “Odată ce depăşim stadiul fizic al practicii, ne vom iniţia într-o călătorie complexă şi extrem de frumoasă, în care vom ajunge să cunoaştem şi să înfruntăm temerile noastre cele mai profunde, dar să ne şi bucurăm de cele mai importante valori cu care ne-a înzestrat Natura”, explică profesorul de yoga.

Există o singură regulă clară, specificată de către toţi meditatorii de top, initiaţi şi maestri: aceea de a avea coloana vertebrală dreaptă şi perpendiculară pe podea, ca şi când ar face o “sui-generis” punte de legătura între Pământ şi Cer.

“În timpul acestui tip de meditaţie, este necesară postura corpului dreaptă, activă, iar ca spaţiu, putem alege natura (plaja sau iarba), podeaua, patul sau canapeaua. Poziţia picioarelor este una reconfortantă, fie că stăm cu picioarele încrucişate, turceşte sau în posturi Hatha Yoga destinate meditaţiei, fie aşezaţi pe un scaun, evitând însă să ne rezemăm spatele. Poziţia palmelor diferă de la caz la caz, în funcţie de ceea ce vrem să obtinem; fie plasăm palmele împreunate în mudra specifică lui Buddha - întotdeauna cu palma dreaptă deasupra şi degetele mari unite, iar celelalte patru odihnind în poala sub nivelul ombilicului - fie că sunt aşezate pe genunchi, cu palmele în sus, sau în diferite mudra (gesturi) ce atrag energie, aduc emotii şi efecte specifice.

Odată respectaţi paşii de bază, meditaţia începe printr-o relaxare profundă, prin exerciţii de urmărire a respiraţiei şi focalizare asupra gândurilor şi emoţiilor. Liderul spiritual Dalai Lama, pe care am avut deosebita onoare de a-l cunoaşte personal într-o călătorie iniţiatică în India, adaugă la toate acestea necesitatea contemplării cu ochii semi-deschişi asupra unui obiect exterior, cât mai simplu pentru început, plasând limba undeva în cerul gurii, deasupra dinţilor. Meditaţia poate dura de la 10 minute la câteva ore, în funcţie de timpul disponibil, urmărind ca prin acea contemplaţie, să ajungem să ne golim mintea de gânduri şi de a ajunge la o stare de calm interior. Aceasta va duce la eliminarea rapidă a stresului, îmbunătăţirea calităţii somnului, creşterea capacităţii de concentrare, sau focalizare a minţii, precum şi la o stare emoţională optimă”, conchide Dana Ţupa.