Toate poveştile despre alăptare încep cu sintagme despre cât de frumos este acest proces.

Mamele şi specialiştii subliniazăcă alăptarea este modul prin care mama şi copilul creează legături puternice şi experimentează sentimente minunate. Despre „furia laptelui“ prea puţine mame ştiu că este un moment critic în alăptare. Conceptul este moştenit de pe vremea bunicilor care au denumit astfel suferinţa pe care unele mame o au din cauza alăptării incorecte.

Furia laptelui poate apărea din cauza unor motive strict fizice. Poziţia incorectă a copilului, apucarea incorectă a sânului, volumul prea mic sau prea mare de lapte etc., la care se adaugă şi starea de surescitare a mamei, sau chiar depresia sunt câteva dintre motivele care pot declanşa „furia laptelui”. Aceasta poate fi mai accentuată şi dacă cel mic a fost îndepărtat de mamă peste noapte.

„Există ritualuri cerute de mamă sau sugerate de maternităţi, ca bebeluşul să fie despărţit de mamă în timpul nopţii. Din punct de vedere emoţional, mama, în ziua a treia, este într-o stare specială: obosită, încărcată cu multe sentimente, cu predispoziţia de a plânge, cu resurse limitate. Această perioadă îşi are apogeul ei - furia laptelui dusă la extremă - sâni dureroşi, canale înfundate, febră şi, uneori, un bebeluş care nu o poate ajuta prin supt”, explică educatorul prenatal, Liliana Tudose, consilier în alăptare.

Sfaturi pentru a depăşi momentul

Pentru a ieşi din această situaţie dureroasă, mămicile trebuie să fie pregătite, să ştie că va dura două sau trei zile, să ştie că există suficiente resurse în interiorul lor. Este indicat ca mamele să lase cât mai mult bebeluşul la sân, să elimine laptele praf, dacă a fost administrat până în acel moment.

„Este foarte important de ştiut că, dacă bebeluşul nu poate prinde sânul, mama trebuie să facă masajul areolei mamare pentru a permite bebeluşului ca prinderea să fie eficientă (cât mai mult din partea maronie să fie în interiorul guriţei, buziţele să îi fie răsfrânte, să îl audă cum înghite, iar prinderea să nu doară). În timpul alăptării să facă masajul sânului la care este ataşat bebeluşul, să apese progresiv zonele dureroase, evitând frecarea pielii. Sânul va fi masat circular în timp ce micuţul este la sân. Mama va apăsa zonele încărcate cu lapte, iar apăsarea va fi mult peste limita firească a durerii”, mai spune consilierul în alăptare.

În cazul în care bebeluşul adoarme la sân, mama trebuie să facă compresia sânului, să apese canalele încărcate. După ce bebeluşul a adormit, iar sânii sunt în continuare încărcaţi, este indicat ca mama să mulgă sânul, dacă este dureros, până se reduce tensiunea.

„Există posibilitatea ca mama care alăptează să facă febră în această perioadă. La recomandarea medicului ginecolog poate lua antitermice. O regulă foarte im-portantă este să se aplice căldură pe sân, înainte de muls (comprese calde, duşuri calde), pentru decongestionarea sânului, pentru a uşura mulgerea, şi comprese reci (varză rece), după ce sânul a fost muls”, sfătuieşte educatorul prenatal, Liliana Tudose.

Specialistul insistă asupra următoarelor aspecte: Orice mama care îşi doreşte să alăpteze, poate! Absolut orice mamă are lapte suficient pentru copilul ei. Toate mamele au laptele perfect adaptat copilului lor, adică nu există lapte slab şi lapte gras, ci laptele îşi schimbă compoziţia în funcţie de nevoile copilului din timpul zilei, cât şi în funcţie de nevoile de creştere ale copilului din fiecare lună şi an.

Dacă disconfortul este prea mare, iar durerile de nesuportat, trebuie să apelaţi la ajutorul unui specialist.