Dacă aţi avut vreodată o senzaţie bruscă de frică însoţită de palpitaţii, transpiraţie, dificultăţi de respiraţie, frisoane sau valuri de căldură, cel mai probabil aţi suferit un atac de panică. În cazurile în care aceste atacuri sunt dese, ar trebui să vedeţi un medic psiholog.  Potrivit specialiştilor, tot mai multe persoane solicită ajutor, în ultima perioadă, pentru a scăpa de atacurile de panică. „A crescut numărul persoanelor ce au căpătat o deschidere spre a se adresa unui specialist în momentul în care trăiesc setul de simptome fizice ale atacului de panică, precum frică sau disconfort intens”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, Claudia Mioara Popa, reprezentant al Asociaţiei Române de Psihoterapie Integrativă. Psihologul constănţean ne-a mai spus că această tulburare afectează în special femeile. „Conform studiilor de specialitate, prevalenţa pe viaţă a panicii se situează undeva între 1.5% şi 3.8% şi sunt diagnosticate de două ori mai multe femei decât bărbaţi”, precizează Claudia Popa. Totodată, primul atac de panică debutează, în general, în jurul vârstei de 20 de ani, iar în cazuri rare se poate declanşa înainte de 16 ani sau după 45 de ani. De ce apar şi cum se manifestă atacurile de panică  Nevoia sau dorinţa de a evita anumite situaţii, rezistenţa scăzută la schimbare sau teama de noutate sunt câteva dintre motivele apariţiei atacurilor de panică. „În cea mai mare parte, este vorba despre apariţia unor gânduri cu caracter limitativ pe fondul de anxietăţi anticipatorii. Un alt factor de risc este sensibilitatea la anumiţi stimuli precum frica de înălţimi, spaţii închise sau singurătate”, explică psihologul. Atacurile de panică se instalează brusc, nu durează mai mult de 30 de minute, iar nivelurile maxime de anxietate se ating în primele zece minute. „Simptomele acestor atacuri pot include palpitaţii, transpiraţie, trepidaţii, senzaţii de scurtare a respiraţiei, de strangulare, durere sau disconfort precordial, greaţă, frica de a nu pierde controlul, frica de moarte, frisoane sau valuri de căldură”, afirmă Claudia Popa. Psihologul mai spune că persoanele ce experimentează atacuri de panică neaşteptate şi se tem că vor avea noi atacuri, se îngrijorează sau îşi schimbă comportamentul din această cauză, sunt, de obicei, diagnosticate cu atacuri de panică. „Din cauza generalităţii şi a inabilităţii de a controla această tulburare, multe persoane cu atac de panică sunt de părere că viaţa lor este foarte restrânsă din cauza nevoii de evita o serie de situaţii, iar în multe cazuri acest lucru se poate sonda cu instalarea depresiei”, mai spune psihologul. Momentele de panică se pot declanşa chiar în miezul nopţii şi persoanele cu probleme pot fi trezite de panică din somn. „Aceste panici nocturne se declanşează la 1 - 4 ore după adormire, iar 54% dintre indivizi le consideră mult mai severe decât cele diurne. Atacurile din timpul nopţii sunt diferite pentru că nu sunt asociate cu activitate fizică şi pacientul este relaxat”, aflăm de la Claudia Popa. Când trebuie să mergem la specialist Aproximativ jumătate dintre cei care suferă atacuri de panică au şi tulburări de personalitate, iar singurii care pot stabili în mod diferenţial dacă un individ suferă de fobie specifică, fobie socială sau atac de panică, sunt psihoterapeuţii, psihiatrii sau medicii care pot identifica natura senzaţiei de teamă. Totodată, mulţi pacienţi cu atacuri de panică merg mai întâi la un doctor, deoarece simptomele sunt similare unei condiţii medicale severe. „Este foarte important ca individul să fie examinat din punct de vedere medical, înainte de a începe intervenţia psihoterapeutică. Atât terapeutul, cât şi medicul vor dori să excludă tulburări fiziologice însoţite de simptome asemănătoare atacului de panică, precum boală cardiovasculară, aritmie, atac ischemic sau cerebral, astm, bronşită, hipertiroidism, sindrom premenstrual, epilepsie temporală, anemie şi altele”, precizează Claudia Mioara Popa. Cum putem opri atacurile de panică  Pentru a scăpa de atacurile de panică este recomandată consilierea psihologică. Diagnosticarea la timp a atacului poate preveni eventualele depresii sau anxietăţi, însă, cea mai bună modalitate de a trata şi preveni momentele de panică este păstrarea unei minţi sănătoase. „Metodele psihopedagogice şi profesionale au un rol important în menţinerea şi promovarea unei sănătăţi mentale şi a unui stil de viaţă bazat pe o igienă mentală susţinută. Conform unei strategii bine definite, igiena mentală organizează acţiunea de psihoprofilaxie şi recuperare a sănătăţii mintale în grupul social”, a adăugat psihologul.