Hidatoza sau chistul hidatic este o parazitoză determinată de larvele viermelui Echinococcus granulosus sau multilocularis. Boala este frecventă la crescătorii de oi, iar parazitul are nevoie de câine drept gazdă finală, alte ierbivore sau gazde umane drept gazdă intermediară.

La ora actuală, chistul hidatic este specific Constanţei, o zonă care se carac-terizează printr-o frecvenţă extrem de crescută a numărului de bolnavi.

„Chistul hidatic este o parazitoză care însoţeşte, de regulă, prezenţa în arealul respectiv a oilor, ele fiind principala sursă de generare a acestui parazit. Desigur, la acestea se adaugă normele de igienă precare, iar toate acestea fac ca parazitul să ajungă la om. Parazitul ajuns la om pe cale digestivă se localizează cel mai des la nivelul ficatului şi se dezvoltă în această zonă. De aici, se produce apoi un fel de săculeţ, plin cu nişte vezicule, ca nişte mingiuţe, dezvoltarea chistului putând să se realizeze de la dimensiuni de un centimetru şi până la 10-20 centimetri”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, prof. univ. dr. Octavian Unc, medic chirurg.

Mai mult decât atât, a precizat specialistul, de la nivelul ficatului, formaţiunea chistică se poate rupe şi poate ajunge în diferite locuri, în interiorul cavităţii abdominale, în peritoneu şi poate umple întreaga cavitate peritoneală sau multe organe cu aceste diseminări.

Din nefericire, boala nu se poate depista decât atunci când a ajuns în fază de dezvoltare, respectiv complicaţii, deci când este deja târziu să vorbim despre profilaxie.

„Constanţa, prin zona specific agricolă şi prezenţa acestor turme de oi, reprezintă o regiune endemică. Spre exemplu, în Statele Unite ale Americii, nu există aşa ceva, pentru că, pe linia veterinară, au grijă să nu se ajungă aici”, a explicat chirurgul.

Până acum, acest chist era abordat clasic şi toate celelalte intervenţii se realizau printr-o incizie, adică se intra în abdomen şi de acolo se îndepărta această formaţiune. Acum, avem avantajul ca în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă să se poată realiza totul şi laparoscopic. Astfel, în loc să se facă o incizie foarte mare, se fac incizii mici. În plus, de curând a fost achiziţionat un sistem de laparoscopie 3D, deci cadrele medicale pot avea acum o vizualizare tridimensională şi nu în plan, pentru că fiecare chirurg are în faţă imaginea reală a ceea ce se întâmplă în organismul omului.

Partea bună a lucrurilor este că afecţiunea este benignă şi se poate vindeca 100%.