Pneumonia interstiţială este caracterizată de inflamaţia interstiţiului, cauzată de germeni infecţioşi de natură virală. Interstiţiul pulmonar este ţesutul din jurul bronhiilor, vaselor şi alveolelor din plămâni. Acesta este afectat în numeroase boli ale plămânului, printre care şi infecţii. Incidenţa cazurilor de pneumonie interstiţială este ridicată în sezonul rece, datorită variaţiilor bruşte de temperatură.
Pe lângă germenii care produc infecţia, factorii externi sunt deopotrivă cauze importante ale producerii acestei boli. Infecţia virală se transmite pe cale respiratorie de la persoana bolnavă sau în faza premergătoare apariţiei simptomelor de boală, şi e favorizată de scăderea rezistenţei căilor respiratorii prin fumat sau probleme dentare: carii, leziuni ale gingiilor, ale limbii, afecţiuni în sfera ORL, consumul de alimente şi băuturi reci, consum de alcool şi variaţii bruşte ale temperaturii mediului ambiant (capricii ale vremii, trecerea din încăperi prea încălzite în spaţii reci).
Boala nu apare brusc
„Tabloul clinic al pneumoniei interstiţiale se caracterizează prin incubaţie ce durează 1-3 săptămâni, adică boala nu apare brusc. Se caracterizează prin scăderea poftei de mâncare, dureri de cap, dureri musculare, dureri toracice, infecţii ale căilor aeriene superioare, tuse seacă. Poate avea o evoluţie gravă însoţită de insuficienţă respiratorie acută şi sindrom respirator la sugari sau persoane care suferă de boli cardiace, hepatice, renale sau la diabetici. Majoritatea persoanelor care suferă de pneumonie interstiţială ajung la medic datorită problemelor respiratorii, situaţie în care medicul va recurge la radiografia pulmonară, care este necesară pentru a exclude alte boli cu simptome asemănătoare”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, dr.Vera Eniko Pall,medic pneumolog la clinica Verasante din Constanţa. Apoi, pacientul este supus unei alte serii de investigaţii de laborator, care cuprind hemograma şi serologia pentru virusuri. Sistemul imunitar influenţează în mod decisiv tipul de agent patogen care agresează organismul. El este răspunzător de eficacitatea cu care corpul luptă cu germenii care produc apariţia bolii.
Antibioticele nu au efect
Având o cauză virală, antibioticul nu are efect. Se administrează medicamente care combat simptomele: antitermice pentru febră şi analgezice pentru dureri şi vitamina C, care în mod special are efect antiviral. E foarte importantă hidratarea, fapt pentru care medicii recomandă consumul de ceaiuri, compoturi, supe, igiena dinţilor, gargara cu ceai de muşeţel călduţ şi miere dacă pacientul nu suferă de diabet. „Intervalul de vindecare al acestei boli este de 10 până la 14 zile. Persoanele cu alte boli şi cele cu vârste înaintate pot fi internate dacă nu răspund la aceste măsuri de tratament. Internarea se face în secţii de boli contagioase unde se pot face şi analize pentru determinări virale, se administrează medicaţie pentru susţinerea funcţiilor vitale şi se pot monitoriza şi bolile asociate”, a mai explicat dr. Vera Eniko Pall. Evoluţia bolii este puternic influenţată de gradul în care se află, de bolile asociate, de vârstă, dar mai ales de complicaţii, atunci când infecţia afectează şi alte organe decât plămânii. În aceste cazuri, poate surveni decesul. Prevenţia se face prin vaccinarePrimul pas în prevenirea oricărei boli este vaccinarea. Acesta este procedeul optim de menţinere a sănătăţii, fapt care se dovedeşte a avea succes şi în prevenirea pneumoniei interstiţiale. Dacă totuşi apar simptomele de boală, consultul la medicul de familie poate reduce evoluţia bolii, dar şi complicaţiile. De evitat locurile supraaglomerate şi persoanele bolnave, iar îmbrăcămintea să fie una adecvată sezonului şi să ofere confort termic şi protecţie. Nu în ultimul rând, evitaţi consumul de alcool şi tutun, care produce complicaţii majore în oricare boală de natură pulmonară.
