Bullying-ul este un comportament abuziv caracterizat prin dorinţa de a umili pe cineva prin utilizarea violenţei psihice, emoţionale, verbale, fizice sau sexuale în mod repetat, la un nivel de intensitate ridicat.
Fenomenul de bullying este foarte întâlnit, atât în şcoli cât şi la locul de muncă. De la copiii care îşi formează găşti pentru a domina şi a teroriza alţi copii, până la colegii de serviciu care se aliază împotriva unui alt coleg pe care îl exclud şi îl umilesc, comportamentul de abuz nu are limite de vârstă sau de mediu.
Comportamentul de bullying se dezvoltă pe o personalitate agresivă, sadică, nesigură pe sine şi este susţinut de sentimente de furie şi ură îndreptate împotriva persoanelor cu o aparenţă vulnerabilă. Raportul agresor- victimă iese în evidenţă, susţinut în aparenţă de anumite norme sociale. Astfel, agresorul care toată istoria sa de viaţă a fost agresat fizic, va agresa la rândul său persoanele non-agresive, cel care a fost etichetat şi comparat şi a suferit din această cauză, va eticheta şi ridiculiza exact acele persoane care se străduie să fie perfecte. Agresorul încearcă, prin abuz, să îşi recapete stima de sine, iar prin dominare îşi imaginează că este puternic. El se hrăneşte cu reacţia victimei, pentru a-şi confirma un statut pe care ştie că nu îl are. Comportamentul său este sfidător, ofensiv şi dezechilibrat între manipulare şi crize de agresivitate şi furie fizică sau verbală.
Hărţuirea în mediul şcolar
În mediul şcolar comportamentul de bullying se manifestă atât de către băieţi, cât şi de către fete. Există „un lider” al grupului, acel copil care pare de invidiat, pentru că nu îi este frică sau ruşine, cel care întărâtă colegii la comportamente infracţionale sau antisociale şi care tot timpul se laudă cu ce are sau ce face împotriva adulţilor, părinţilor, profesorilor, autorităţii şi normelor societăţii în general. Acest copil îşi atrage în jurul lui aşa numiţi „adepţi” pe care îi păcăleşte cu iluzia de a fi cei mai grozavi, că ei stabilesc regulile şi că nimeni nu le poate face nimic. Ca să îşi susţină iluzia puterii şi a dominării au nevoie de victime. Victimele sunt, în general mai mici de vârstă, sunt acei copii care nu răspund atacurilor. Satisfacţia căutată este suferinţa psihică, emoţională, fizică şi sexuală a victimei.
Comportament agresiv la serviciu
În mediul profesional comportamentul de bullying este mai subtil, având în vedere că trebuie respectate anumite norme specifice locului de muncă. Astfel sunt foarte întâlnite situaţiile în care o persoană are tendinţa de a monopoliza colectivul prin comportamente manipulative şi de a exclude alţi colegi prin umilire, denigrare, ridiculizare, izolare, îsuşirea fără permisiune a rezultatelor muncii acestora şi sabotarea în relaţia cu superiorii în mod intenţionat şi persistent.
Un alt comportament de bullying profesional mult mai periculos se referă la relaţia superior- subaltern. Foarte mulţi angajaţi se plâng de atitudinea umilitoare şi agresivă a „şefului”, alături de diferite comportamente de constrângere pentru obţinerea de beneficii personale incluzând şi comportamentele de tip sexual.
Dacă în mediul şcolar comportamentul de bullying conţine predominant violenţă fizică, în rândul adulţilor, componenta agresivă fizică a abuzatorului se mută în plan familial, fiind mascată în comportamentul de bullying profesional. Şi într-un caz şi în celălalt, agresorul rămâne agresor, doar îşi cizelează comportamentul de abuzare în funcţie de limitele mediului şi riscurile implicate.
Victimele sunt supuse unui stres psihic intens
Comportamentul de bullying este o interacţiune socială care include agresiune, hărţuire şi violenţă psihică, emoţională şi fizică, intenţionată şi persistentă în timp, cu efecte grave pe termen lung. Persoanele alese ca victime sunt supuse unui stres psihic intens, care poate duce la tulburări anxioase, tulburare de stres posttraumatic, tulburări nevrotice, depresie severă şi chiar sinucidere.
Comportamentele de bullying sunt din ce în ce mai frecvente şi mai intense. Dacă la primele manifestări apăreau doar tachinări, îmbrânciri şi câteva jigniri, în situaţii izolate, în ultimii ani comportamentul de bullying a devenit extrem de virulent şi foarte des, constatându-se apariţia lui chiar şi la vârste foarte mici, în şcoala primară.
După numărul de cazuri înregistrate a devenit un fenomen, iar numărul victimelor creşte în fiecare an. Comportamentul de bullying presupune un raport de dominare şi putere în condiţiile în care nimeni nu se naşte zeu sau sclav... Depinde de noi dacă îi permitem să existe sau nu!
Psiholog Elena Ranga