Într-o lume în care cu toţii „suntem setaţi pe repede“, organismele noastre sunt şi ele obligate să se adapteze stilului de viaţă alert, influenţat de factorii de mediu şi alimentaţie. Pentru copii şi tineri, aceste aspecte au influenţe accentuate, din păcate, nu întotdeauna pozitive.

La mulţi copii apare fenomenul fiziologic, denumit pubertate precoce. Pubertatea se referă la momentul în care se face trecerea de la copil la adult, iar organele sexuale devin capabile să procreeze. Practic, vorbim despre un adult într-un corp de copil, cu multe implicaţii fizice şi emoţionale.

„Momentul acesta nu este atât de simplu, deoarece apar tot felul de factori care îl influenţează. Este foarte importantă limita de vârstă, 13 ani şi jumătate la fete şi 14 ani pentru băieţi, când trebuie să apreciem caracterele sexuale. Dacă până la această vârstă nu apare niciun semn de pubertate, părinţii trebuie să îşi pună semne de întrebare, precum şi dacă semnele apar mult prea repede, deoarece se pune problema că pubertatea este precoce. Semnele de pubertate, apărute înainte de vârsta de 7 ani la fetiţe şi 8 ani pentru băieţei, anunţă pubertatea precoce. Dacă semnele apar la 9, 10 ani, atunci vorbim despre o pubertate precipitată”, explică dr. Eduard Circo, specialist endocrinolog.

Primul semn al pubertăţii precoce, existând variaţii individuale, de la caz la caz, este saltul statural. Copilul începe să crească mult, însă această creştere rapidă îl face să stagneze la un moment dat. Sistemul osos se maturizează prea repede, oasele se închid prea devreme, iar la maturitate rămâne mai mic de statură decât ar trebui. Uneori, pubertatea precoce are în spate tumori hipofizare, leziuni cerebrale, traumatisme sau infecţii, de aceea, medicul specialist îi sfătuieşte pe părinţi să nu ignore semnele ce prevestesc instalarea unei pubertăţi precoce şi să apeleze la un medic, în vederea efectuării analizelor specifice.

Cum se depistează pubertatea precoce

Simptomele acestei afecţiuni includ: creşterea sânilor (şi la fete, şi la băieţi), apariţia pilozităţii pubiene şi axilare, transpiraţia urât mirositoare, acneea, precum şi elemente psiho-emoţionale, cum ar fi irascibilitatea, instalarea complexelor etc.

„Copiii, până la pubertate, când se uită în oglindă, se văd pe ei înşişi. După pubertate, se văd prin comparaţie: cu colegii, cu persoanele celebre etc. Aşa apar complexele. În ce priveşte pubertatea precoce, în majoritatea cazurilor nu este cunoscută cauza cu exactitate, deşi, la băieţi, fiind mai rară, de cele mai mult ori este o leziune intracraniană. Desigur că pubertatea precoce poate fi şi genetică, asta în primul rând. Cel mai important este să se descopere cauza cât mai precoce, deoarece tratamente există destule. Copilului i se face o radiografie de mână, prin care se vede vârsta reală a oaselor, precum şi teste hormonale”, mai spune specialistul.

Astfel, medicii pot depista o activare precoce a hormonilor (estrogeni, la fete şi testosteron, la băieţi) care declanşează pubertatea înainte de vreme.

Ce este pubertate falsă

Există, de asemenea, şi o falsă pubertate care prezintă simptomele pubertăţii, însă fără eliberarea propriu-zisă de ovule şi spermatozoizi. Pubertatea precoce poate avea cauze serioase, reprezentate de factorii de mediu şi alimentaţie. Elementele poluante, sub-stanţele chimice, precum şi o alimentaţie „îmbunătăţită” cu hormoni duc la dereglări hormonale şi la apariţia pubertăţii precoce. Dacă cei mici încetează să mai consume astfel de produse, creşterea sânilor poate regresa. Părinţii trebuie să fie în permanenţă în alertă, să le acorde copiilor şansa să se alimenteze cât mai natural şi să îi ferească de chimicale. Produsele alimentare nu trebuie depozitate în containere de plastic, iar sticlele de plastic cu apă trebuie ferite de soare şi de îngheţ.

„Pentru a evita pubertatea precoce, este foarte important să se aibă sub control greutatea copilului. Statisticile medicale arată că la cei cu o greutate corporală normală sau mai mică, pubertatatea este mai tardivă, iar la cei cu greutate supraponderală, pubertatea apare mai devreme. Oricum, stă în puterea părinţilor să îşi investigheze copiii din timp, pentru a exclude apariţia complicaţiilor şi pentru a vindeca această afecţiune, din timp, fără sechele”, conchide dr. Circo.