Uneori, părinţii observă că picioarele celui mic sunt strâmbe, iar acest lucru îi sperie foarte tare, temându-se ca nu cumva acestea să rămână aşa toată viaţa.
Multor părinţi li se pare că picioruşele copilului nu sunt suficient de drepte, iar mersul nu pare destul de corect şi frumos, ca în cazul altor copilaşi. Partea bună este că, de cele mai multe ori, adulţii îşi fac griji degeaba, pentru că, aproape toţi copiii au picioruşele puţin strâmbe la un moment dat, apoi se îndreaptă complet. Potrivit dr. Lavinia Munteanu, în cazul micuţilor care au picioare crăcănate, practic, piciorul este curbat spre exterior, de la genunchi în jos. Afecţiunea este, de cele mai multe ori, moştenită dar poate fi şi consecinţa anumitor boli. Este frecvent observată la sugari şi, de cele mai multe ori, se corectează pe măsură ce un copil creşte. Atenţie, însă! Dacă se manifestă la un singur picior, mai ales după vârsta de doi ani, piciorul strâmb poate fi un semn de rahitism sau al bolii lui Blount.
Rahitismul, a subliniat medicul, este o afecţiune a oaselor, cauzată de lipsa vitaminei D sau de calciu în dietă, iar ca urmare a acesteia, are loc arcuirea picioarelor, însoţită de dureri musculare sau de mărirea splinei sau a ficatului.
Totuşi, rahitismul este mai puţin întâlnit în prezent, comparativ cu anii anteriori. De cele mai multe ori, atât rahitismul cât şi picioarele strâmbe se corectează prin adăugarea de vitamina D şi calciu în dietă. De precizat că unele tipuri ale rahitismului pot fi cauzate de boli genetice şi pot necesita tratament de specialitate recomandat de către un medic endocrinolog. Pe de altă parte, boala lui Blount este o condiţie care afectează osul tibiei în partea inferioară a piciorului. Arcuirea picioarelor ca rezultat al bolii lui Blount este observată după vârsta de doi ani, când aceasta apare şi se înrăutăţeşte brusc.
Cauzele acestei boli sunt necunoscute şi aceasta determină o creştere anormală în partea superioară a osului tibiei, la articulaţia genunchiului. Pentru corectarea problemei, copilul ar putea avea nevoie de dispozitive ortopedice, osteotomie sau chiar intervenţie chirurgicală, după trei-patru ani. De asemenea, copiii se mai pot confrunta cu o problemă, picioarele în formă de X. Medicii spun că majoritatea copiilor au o tendinţă moderată de a dezvolta picioare în X, între trei şi şase ani. Totuşi aceasta este o tendinţă naturală. Tratamentul nu este aproape niciodată necesar pentru ca picioarele să se îndrepte, pentru că ele se îndreaptă de la sine, fără să fie nevoie de vreo intervenţie chirurgicală. Dacă afecţiunea este severă sau genunchii se ciocnesc în timpul mersului, poate fi necesar tratament recomandat de către medicul ortoped.
