Sunt foarte frecvente cazurile în care copiii ce ajung la medic pentru infecţii respiratorii primesc o reţetă pentru un antibiotic. De fapt, a subliniat dr. Oana Barbu, medic specialist pediatru în cadrul Policlinicii pentru Copii Delfinariu „Regina Maria“, în aproximativ unul din zece cazuri, recomandarea medicului este corectă.

„Din perspectiva părinţilor, principiul «dovezii sociale» funcţionează de foarte multe ori în mod eronat. Au avut prieteni de familie, cunoştinţe care au avut copii bolnavi, iar un medic le-a recomandat un antibiotic sau au procurat direct de la farmacie medicamentul, din proprie iniţiativă; iar copilul, după ce a mai făcut vreo trei - patru zile febră, a început să se simtă mai bine şi într-un finals-a vindecat. În realitate, infecţia virală şi-a urmat evoluţia firească şi s-a autolimitat în timp, antibioticul neavând niciun rol.

Există această «aşteptare» din partea multor părinţi ce au copii cu febră şi cu gâtul roşu: să pri-mească antibiotic. Adesea vin în cabinetul medical şi se declară miraţi: «I-am dat antibiotic şi nu îi scade febra!». Din perspectiva unui medic în criză de timp, cu zece copii în sala de aşteptare, este mult mai uşor să recomande antibiotice unui pacient cu o infecţie virală, decât să nu recomande, căci, de cele mai multe ori, aşa se aşteaptă pacientul. Este necesar destul de mult timp pentru a-i explica unui pacient toate aspectele legate de o infecţie virală: ce este, de ce antibioticele nu au efect asupra ei şi că, în majoritatea cazurilor, copilul se va face bine şi fără ele. Unii medici nu îşi alocă suficient timp să explice toate aceste aspecte părinţilor”, a explicat medicul pediatru Oana Barbu.

Probleme cauzate de antibioticele în exces

Dacă utilizarea antibioticelor în astfel de situaţii ar fi doar inutilă, problemele nu ar fi prea mari. Dar, de fapt, de aici încep marile deze-chilibre în organismul copilului ce a primit antibiotice pentru o banală infecţie virală. Printre consecinţele nefaste, se numără apariţia rezistenţei la antibiotice.

„Bacteriile sunt organisme extrem de versatile. Dacă există mai multe tipuri de bacterii care trăiesc într-o anumită zonă din organism, când se administrează antibioticele, singurele care vor supravieţui sunt cele rezistente la antibioticele respective. Deci administrarea antibioticelor selec-tează tulpinile rezistente, iar acestea cresc şi se reproduc”, a subliniat dr. Oana Barbu.

O altă consecinţă este distrugerea bacteriilor prezente în mod fiziologic în intestinul copilului. „Apar astfel tulburări de tranzit - frecvent diaree şi meteorism abdominal, dificil de echilibrat ulterior”, a afirmat pediatrul constănţean.

Utilizarea în exces şi incorect a antibioticele duce şi la apariţia candidozelor.
„Antibioticele distrug flora bac-teriană normală din cavitatea bucală şi favorizează înmulţirea unei ciuperci numite Candida albicans. Apariţia acestei ciuperci mai poate fi favorizată şi de scăderea imunităţii, în contextul infecţiei virale. Candidoza orală se prezintă de obicei sub forma unor placarde albicioase, lăptoase, ce acoperă o mucoasă intens roşi-tică. Apare pe limbă sau oriunde pe mucoasa orală”, a completat dr. Oana Barbu.

Unii părinţi cred că ştiu mai bine!
„Există o tendinţă generală, în ultimii ani, ca, influenţaţi de accesul la informaţie online din surse îndoielnice, dar şi de publicitatea pe scară largă la medicamente şi servicii medicale, pacienţii să aibă senzaţia că sunt foarte bine infor-maţi, având uneori convingeri foarte puternice privind tratamentul pe care trebuie să-l urmeze ei sau copiii lor. Combinaţia între părinţi incomplet informaţi, dar cu convingeri puternice, şi medici care nu-şi alocă suficient timp pentru a discuta cu aceştia poate duce adesea la prescripţii de antibiotice fără utilitate terapeutică, dar ce pot avea însă complicaţii ulterioare redutabile”, a atras atenţia pediatrul Oana Barbu.