Fobiile reprezintă o teamă nejustificată, anormală, faţă de un anumit stimul, faţă de un element justificat la nivel individual. Tot ceea ce vine din mediul înconjurător către noi reprezintă stimul. Aceste reacţii fobice pot apărea în orice moment al vieţii, ca urmare a acţiunii unui stimul asupra propriei persoane. Fiinţa umană este astfel construită încât, de cele mai multe ori, tot ceea ce este nou dezvoltă la om stări emoţionale de nelinişte, teamă, îngrijorare. Atâta timp cât avem un echilibru emoţional cu resurse pozitive bine ancorate, cât suntem siguri pe noi, motivaţi pozitiv încă de la vârste foarte fragede, reuşim să avem o stimă de sine ridicată la vârsta adultă, capabili să facem faţă obstacolelor vieţii şi de ce nu, să învingem „imaginativul fobic“.

„Există foarte multe tipologii de reacţii fobice, numărul lor fiind impresionant, iar lista se completează în permanenţă, odată cu evoluţia societăţii. Una dintre cele mai prezente şi mai noi este fobia de informaţie, în mod special pentru cei mici, deoarece foarte uşor aceştia reuşesc să transpună informaţia primită prin intermediul televizorului în viaţa reală asupra propriei lor persoane. De exemplu, dacă unui personaj de desene animate îi este frică de întuneric, poate cauza frica de spaţii întunecoase a copilului”, explică psihoterapeutul Cristina Gemănaru, coordonator Centrul psihologic „Marea Neagră”. Imaginaţia copiilor poate intensifica fobiile În ceea ce priveşte raportul emoţional dintre mecanismele de apărare şi reacţiile fobice pentru persoanele adulte, presupune în primul rând să ne dorim acest lucru, să acceptăm că face parte din noi, să învăţăm să ne controlăm emoţiile, să ne folosim de acele resurse nebănuite pe care le avem într-o situaţie extrem de motivatoare pentru noi. „La vârstele mici însă, actul imaginativ şi lumea poveştilor cu exagerările lor sunt mult mai prezente, de aceea temerile copiilor sunt mult mai frecvente decât la persoanele adulte”, a mai explicat psihoterapeutul Cristina Gemănaru. Atitudinea părinţilor faţă de copil trebuie să fie una de înţelegere, să i se explice copilului pe înţe-lesul lui diferenţa dintre realitate şi ficţiune, să îi fie dezvoltată încrederea în propria persoană. Apariţia unei fobii poate fi semnalată de simptome ca frica iraţională şi persistentă de obiecte sau situaţii, probleme de control în faţa unei astfel de situaţii care este asociată şi cu transpiraţie excesivă, tremur, puls rapid şi anxietate intensă. De cele mai multe ori, conştientizarea acestei probleme şi ajutorul psihoterapeutului pot înlătura fobiile.