Momentele tragice din viaţa noastră ne aduc de cele mai multe ori în pragul depresiei, întrebându-ne de ce ni s-a întâmplat tocmai nouă. Deşi sunt situaţii extrem de greu de acceptat, ele pot fi depăşite dacă cerem sprijinul celor din jur şi, de ce nu, chiar al specialistului. Iată un exemplu în acest sens şi ce recomandări face psihologul.

„Cum pot trece mai uşor peste moartea tatălui meu? Am 19 ani şi stau cu bunica pentru că mama este în Italia la muncă.

Nu am prietene apropiate şi nu prea am cu cine să vorbesc când mi se întâmplă ceva. Nu am dat încă la facultate mai departe şi sincer nu ştiu dacă o să pot face faţă pentru că nu mă simt în stare”, ne spune Elena.

Psihologul Nicoleta Coman explică în ce fel pot fi depăşite astfel de situaţii şi îi îndrumă pe cei care le trăiesc să încerce să accepte realitatea.

„Pierderea cuiva drag determină trecerea printr-un carusel de stări emoţionale care produc destabilizări pentru o perioadă de timp a persoanei care trăieşte această experienţă nedorită; astfel, la început apare şocul emoţional, momentul de impact, urmat de trăirea unei stări de negare («Nu este adevărat, nu este posibil»). Apoi este foarte probabil să apară sentimente de furie împotriva celui care a decedat sau, împotriva altora, a sorţii, a lui Dumnezeu, chiar împotriva propriei persoane, trăirea unor sentimente de vinovăţie, poate crezi că ai fi putut preveni situaţia nedorită.

De asemenea, pot apărea sentimente de anxietate, tristeţe profundă, depresie, asociate cu dezinteres pentru viaţa de zi cu zi.

Toate aceste stări şi comportamente pot fi depăşite parcurgându-le pas cu pas, în ritm propriu, prin acceptarea a ceea ce s-a întâmplat, prin renunţarea la învinovăţire (dacă e cazul), prin exersarea unei atitudini de genul «aceste stări nu vor dura permanent» şi , mai ales, e importantă atitudinea de a cere ajutor atunci când ţi-e greu celor din jur, cu încredere, sau unei persoane specializate ca psihologul sau psihoterapeutul”, ne-a declarat psihologul Nicoleta Coman.