Atunci când copilulare greaţă, diaree, vărsături şi dă semne de deshidratare severă, este momentulca părintele să apeleze,de urgenţă, la mediculde familie sau chiarla un specialist în infecţioase.
Bolile gastrointestinale, care apar frecvent în sezonul cald, sunt de mai multe feluri, în funcţie de factorul care le produce. Astăzi, însă, în centrul atenţiei este infecţia cu Rotavirus, care îi afectează mai grav pe copiii până la 2 ani. Această infecţie este cauza cea mai frecventă de diaree la sugari şi la copilul mic.

Statisticile arată că, în fiecare an, infecţia cu Rotavirus provoacă aproximativ două milioane de deshidratări severe, ce necesită spitalizare şi în jur de 500.000 de decese anual, la nivel mondial. Transmiterea bolii se face pe cale fecal-orală, prin mâini contaminate, de pe suprafeţe şi obiecte, şi pe cale respiratorie. Rotavirusul este foarte rezistent în mediu şi rezistă chiar şi la soluţiile de dezinfectat, de aceea necesită măsuri speciale de dezinfecţie.

„Gastroenterita cu Rotavirus se manifestă printr-o diaree ce poate ajunge până la forme severe. Afecţiunea este caracterizată prin: greaţă, vărsături, diaree apoasă şi febră. Odată infectat, copilul trece printr-o perioadă de incubaţie ce durează de la câteva ore, la patru zile. Diareea durează între trei şi opt zile, dar se poate prelungi la copiii cu imunitate scăzută”, explică dr. Oana Barbu, medic pediatru.

Potrivit specialistului, deshidratarea severă este frecventă în infecţia cu Rotavirus şi foarte des cauzează decese. Semnele deshidratării sunt: somnolenţa, uscăciunea gurii şi a limbii, scăderea cantităţii de urină etc. Infecţia cu Rotavirus se produce cel mai frecvent la sugari şi la copiii sub doi ani şi determină, de obicei, simptomele cele mai severe.

„Infecţiile ulterioare cu alte tulpini sunt asimptomatice sau cel mult forme uşoare de boală. Infecţia la nou-născut este, de cele mai multe ori, uşoară sau asimpto-matică. Cele mai severe forme tind să afecteze copiii între 6 luni şi 2 ani şi pe cei imunodeprimaţi. Imunitatea prin boală este pe toată viaţa pentru tulpina respectivă. Datorită imunităţii căpătate în copilărie, majoritatea adulţilor nu fac diaree cu Rotavirus”, menţionează specialistul.

Măsuri care trebuie luate

Diagnosticul infecţiei cu Rotavirus se face clinic şi printr-un test din materiile fecale. Gastroenterita cu Rotavirus se tratează doar simptomatic cu antidiareice, antitermice şi probiotice, şi se impune rehidratarea. În funcţie de gradul de seve-ritate, tratamentul implică rehidratarea orală, în formele uşoare şi medii, şi rehi-dratare intravenoasă la cei cu deshidratare severă.

„Sugarii alimentaţi natural trebuie să continue alăptarea, iar celor alimentaţi cu formulă de lapte li se dă un preparat delactozat. Un regim alimentar adecvat va reduce timpul de vindecare. Regimul special de diaree (orez, brânză proaspătă, supă de zarzavat, carne fiartă, mere coapte, banane etc.) trebuie menţinut încă 2-3 zile după normalizarea scaunelor”, ne sfătuieşte medicul pediatru.

Pentru a împiedica răspândirea infecţiei şi pentru a preveni îmbolnăvirile cu acest virus, toate persoanele trebuie să fie atente la igiena personală, mai ales la cea a mâinilor. Apa trebuie consumată doar din surse sigure, iar cei care deja au contactat boala trebuie să fie izolaţi pentru a stopa răspândirea bolii. Pe lângă toate acestea, medicii specialişti recomandă vaccinul antirotaviral oral şi, potrivit acestora, vaccinul scade incidenţa, dar şi severitatea infecţiei cu Rotavirus.