Detartrajul este o procedură de profilaxie dentară cu numeroase beneficii pentru pacient, desigur, dacă este realizat constant, iar rezultatele sunt susţinute de către pacient printr-o igienă oro-dentară riguroasă. „Detartrajul trebuie efectuat de cel puţin două ori pe an, iar în alte cazuri, frecvenţa lui poate ajunge la un interval mai scurt de timp, în funcţie de situaţia clinică a pacientului”, ne-a declarat dr. Roxana Mihai, medic dentist.

Aceasta a precizat că tartrul dentar are un ritm rapid de depunere la suprafaţa dinţilor, în funcţie de alimentele consumate de pacient şi nu numai. Mai mult decât atât, placa microbiană începe să se formeze şi să se depună pe suprafeţele dentare, la o oră după periajul dentar, iar tartrul dentar începe să se formeze la 4-8 ore de la depunerea plăcii microbiene, prin mineralizarea acesteia.

Trebuie precizat că tartrul dentar este un depozit alb-gălbui de placă microbiană cu diferite grade de mineralizare, prezent atât pe suprafeţele dinţilor naturali, cât şi pe suprafeţele lucrărilor protetice şi a aparatelor ortodontice. În aceste cazuri, detartrajul poate fi efectuat prin tehnica manuală, care foloseşte instrumentar de mână, sau cu ajutorul ultrasunetelor, metodă care este mai rapidă şi mai facilă pentru medic şi, evident, mai uşor de tolerat de către pacient.
De asemenea, este bine de ştiut că tartrul se poate depune atât pe dinţii permanenţi, cât şi pe dinţii temporari, iar detartrajul se indică atât adulţilor, cât şi copiilor şi adolescenţilor, aspect deosebit de important, având în vedere incidenţa crescută a diferitelor forme de îmbolnăvire gingivală şi parodontală prezentă la copii şi tineri, în general.

Referitor la detartrajul cu ultrasunete, această procedură prezintă şi contraindicaţii, iar acestea sunt valabile în cazul celor care suferă de boli infecţioase, contagioase, pentru a evita contaminarea produsă de particulele de apă eliminate de aparat în atmosferă, la contactul cu suprafeţele dentare. De asemenea, detartrajul cu ultrasunete nu se recomandă în cazul pacienţilor cu reflex de vomă accentuat, dar şi a celor cu hiperestezie dentinară, în cazul copiilor de vârstă mică şi a bolnavilor de inimă, care au pacemaker.

La final, după efectuarea detartrajului, se recomandă periajul dentar profesional, fluorizarea suprafeţelor dentare şi aplicarea de substanţe antiseptice, iar atunci când este indicat, a preparatelor antibiotice la nivel local.
„Acasă, pacientul va efectua periajul dentar cel puţin o dată pe zi, de preferat seara, înainte de culcare, alături de celelalte proceduri de control şi îndepărtare a plăcii microbiene, precum folosirea aţei interdentare, a apei de gură şi a duşului bucal”, a explicat medicul.