Şcolile tradiţionale din România întâmpină încă foarte mari dificultăţi atunci când trebuie să-i integreze pe copiii diagnosticaţi cu autism, principalele cauze fiind lipsa personalului calificat pentru educaţia cu cerinţe speciale, lipsa unei programe special concepute de psihologi şi lipsa de informare a elevilor cu privire la această tulburare.

Din această cauză, cred psihologii de la Asociaţia „Împreună pas cu pas”, există o tendinţă tot mai mare de a judeca şi de a eticheta un copil cu o asemenea tulbu-rare, înainte de a-i asculta povestea lui şi a familiei.

„Dacă este să privim din exterior această problemă, fără a avea cunoştinţe despre implicaţiile reale ale autismului, oamenii sunt înţelegători şi bine intenţionaţi. Adevărata problemă şi, totodată, dramă, este atunci când încercăm să-i integrăm pe aceşti copii minunaţi în şcolile tradiţionale.Ceilalţi părinţi privesc această integrare cu scepticism, însă foarte puţini oameni înţeleg că un simptom extrem de important şi greu de înţeles şi de recuperat este fix interacţiunea socială, pe care nu o poate dobândi decât în cadrul unui colectiv. În momentul în care începe procedura de înscriere a copilului în şcoală, părintele este entuziast şi plin de optimism, însă constată pe parcurs că lucrurile sunt mult mai complexe şi intră într-un cerc vicios cu amprente emoţionale majore asupra copilului şi asupra familiei sale. Cu atât mai mare este dezamăgirea părinţilor, cu cât aceştia fac eforturi financiare uriaşe pentru a acoperi costurile programelor de terapie timp de trei - patru ani, până în ziua care trebuie să intre în clasa întâi.
Mulţi părinţi cred că micuţii lor vor fi primiţi cu braţele deschise, însă, la ora actuală, sistemul educa-ţional din România nu este pregătit să-i integreze în mod natural pe copiii cu autism. Unul din motive este lipsa de fonduri destinate pregătirii cadrelor didactice”, consideră psihologul clinician Nicoleta Burlacu, specializat pe tulburări de spectru autist şi, totodată, preşedintele asociaţiei „Împreună pas cu pas”.