Există situaţii în care infarctul se poate produce neanunţat, dar sunt şi cazuri în care pacientul prezintă semne ce anunţă chiar şi cu câteva zile înainte acest lucru. De cele mai multe ori, boala îşi face debutul printr-o durere puternică în piept (angină pectorală). Mai grav este că aceasta poate iradia către braţe, umeri, abdomen sau gât.
„La unele persoane, durerea este declanşată de stres, efort fizic intens, expunere la frig sau de o masă prea copioasă. Durata acestui disconfort poate fi de peste 15 minute şi chiar de câteva ore şi uneori nu cedează nici la administrarea de nitroglicerină”, a declarat dr. Mioara Savin, medic cardiolog.
Apoi, apar senzaţiile de slăbiciune, de lipsă de aer sau sufocare, chiar şi în absenţa efortului fizic, transpiraţiile reci, pierderea conştienţei şi ameţelile.
Desigur, alte simptome atipice, care pot îngreuna diagnosticul, sunt cele de ordin digestiv (vărsături, greaţă), umflarea picioarelor, starea de rău inexplicabil şi disfuncţiile erectile. Astfel de simptome neobişnuite pentru atacul de cord apar, însă, doar în 10% din cazuri.
Cel mai puternic atac de cord se produce atunci când artera coronară stângă, care în mod normal alimentează inima cu sânge, este complet blocată. Din cauza faptului că artera este blocată, inima nu va mai fi oxigenată, ceea ce înseamnă că muşchiul inimii va deveni inactiv. De obicei, acest lucru se întâmplă din cauza colesterolului mărit şi a grăsimii.
Ca urmare, aveţi mare grijă ce stil de viaţă adoptaţi, încercaţi să eliminaţi fumatul, dieta bogată în grăsimi şi mâncărurile procesate. Nu uitaţi că, în cazul în care problema este depistată la timp, cheagul de sânge poate fi înlăturat, dar în situaţii de urgenţă este necesară intervenţia chirurgicală sau în cazuri mai puţin grave este necesar un tratament care dizolvă cheagul.