Convulsiile febrile apar, de cele mai multe ori, la copiii cu vârsta cuprinsă între trei luni și trei ani și se manifestă atunci când cel mic are febră foarte ridicată, de obicei peste 39 sau 40 grade Celsius. Episodul febril, care este urmat de convulsii, apare abrupt, iar creșterea bruscă a temperaturii este, cel mai adesea, un factor mai important în declanșarea convulsiilor, decât gradul temperaturii în sine. Potrivit specialiștilor, există două tipuri de convulsii febrile: simple și complexe. Convulsiile febrile complexe durează mai mult, în timp ce convulsiile febrile simple sunt mai des întâlnite. De obicei, ele apar atunci când cel mic este bolnav, dar, de multe ori, acestea se fac simțite înainte ca simptomele afecțiunii preexistente să se manifeste. Acest lucru se întâmplă deoarece convulsiile febrile apar în prima zi de boală. Micuțul poate să manifeste anumite simptome, dar cel mai adesea, convulsiile febrile apar înainte de oricare alt simptom.
Potrivit statisticilor, factorii genetici par să joace un rol important în apariția crizelor febrile, aproximativ o treime până la jumătate dintre copiii cu convulsii febrile având antecedente familiale. Alteori, stările cu care se confruntă cei mici apar și din pricina infecțiilor virale, cum sunt gripa, adenovirusul, herpesvirusul-6 (roseola infantum). Otita medie este, însă, cea mai frecventă cauză a convulsiilor febrile cauzate de un agent patogen bacterian. Simptomele pot varia în funcție de tipul acestora, simple sau complexe, dar includ următoarele manifestări: pierderea cunoștinței, blocaje la nivelul brațelor și picioarelor, stare de confuzie și oboseală, stare de slăbiciune la nivelul membrelor. Crizele au o durată medie de 4-7 minute, doar 10%-15% dintre ele durează mai mult de zece minute.