Ce îi dăm astăzi copilului? A mâncat sănătos, suficient? Alimentaţia celui mic reprezintă o permanentă provocare pentru părinţi, încă din primele lui zile de viață, dată fiind importanţa unei nutriţii echilibrate caloric, vitaminic şi mineral în timpul perioadei de creştere şi dezvoltare a micuțului.
Potrivit nutriționistului Luminița Florea, fructele sunt printre primele alimente care apar în alimentaţia de diversificare a copilului mic şi vor ocupa un rol important şi mai târziu. „Pentru copilul mic şi preşcolar, fructele şi legumele sunt pe un palier de mijloc al piramidei nutriţionale, fiind sursele de vitamine, minerale, fibre şi nu în ultimul rând, energie. Recomandările cantitative pentru acest grup de vârstă (1-6 ani) sunt de aproximativ cinci porţii de fructe şi legume combinate pe zi, în variante diferite - trei fructe şi două legume sau două fructe şi trei legume. Dimensiunea unei porţii, în termeni generali, trebuie raportată la dimensiunea anatomică a pumnului strâns al copilului şi nu la dimensiunile porţiei de adult. Fructele trebuie consumate în stare crudă, în plin sezon, atunci când putem beneficia de întreaga lor valoare nutritivă, în stare de preferat solidă, cât mai aproape de cea naturală - cubuleţe, bucăţele, feliuţe, mai puţin recomandate sub formă de sucuri/fresh-uri, tomai pentru a încuraja şi dezvolta actul masticaţiei şi formarea unor porţii corecte pentru consumul de fructe. Păstrarea cojii fructului asigură o sursă importantă de fibre, care vor ajuta copilul să aibă un tranzit intestinal normal, cu prezenţa scaunului zilnic şi protecţie împotriva constipaţiei”, a precizat specialistul.
În cazul sucurilor, a precizat aceasta, aici se separă partea fibroasă a fructului de cea zemoasă. Practic, rămâne un amestec de apă cu fructoză (zahărul din fructe) şi se pierde efectul de protecţie anticonstipaţie din fibrele fructelor, respectiv pulpa lor.
Cantitativ privind lucrurile, un suc ascunde două sau mai multe fructe băute, pe care poate copilul nu ar fi putut să le mănânce în cantitatea respectivă dacă i-ar fi fost servite cubuleţe/feliuţe sau ar fi muşcat efectiv din fructul respectiv. Apare astfel o supraofertă de calorii şi zahăr pentru organismul copilului, cu efecte directe pe evoluţia greutăţii lui ponderale în timp.
Totuşi, dragi părinţi, nu uitaţi că în fructe se află o mulţime de vitamine și minerale (vitamina C, vitamina A, vitamina E, magneziu, potasiu) cu un important rol antioxidant, de creştere a imunităţii, reglatoare enzimatice şi hormonale cu rol vital pentru o creştere şi o dezvoltare armonioasă.
Nu în ultimul rând, a completat nutriţionistul, fructele reprezintă o alternativă sănătoasă la cerinţele copiilor pentru dulciuri. De exemplu, bomboanele, ciocolata, sucurile, produsele de patiserie şi orice produs care conţine zahăr nu oferă o protecţie pancreatică pe termen lung împotriva bombardamentului glucidic rafinat pe care îl dă zahărul şi a riscului de obezitate şi diabet zaharat de tip 2, tot mai des întâlnite la copii.
Totuşi, fructele vor rămâne o componentă cheie a unei alimentaţii echilibrate şi pentru mai târziu - copilul mare, adolescentul sau adultul din viitor - astfel că prezenţa lor în copilărie are o miză importantă. Aşadar, fiecare părinte trebuie să cunoască şi să joace rolul de ofertant de forme, culori, gusturi din variate opţiuni de fructe (jocul farfuriei), pe care copilul le testează şi le selectează în alimentaţia lui.
Important este ca parinţii să fie, însă, suficient de fermi, diplomaţi, inspiraţi şi răbdători, cât să încerce acest joc al ofertei diversificate, pentru a se bucura împreună cu micuţii lor de o copilărie sănătoasă.
