Zeci de constănţeni au ajuns în ultima perioadă direct în sălile de operaţie de pe secţia de Chirurgie Cardiovasculară din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din cauza fumatului. Potrivit specialiştilor, fumatul excesiv le-a afectat starea de sănătate, în aşa fel încât, au fost diagnosticaţi cu arteriopatie, boală provocată, în primul rând, de ateroscleroză, iar principalul factor de risc pentru arteriopatia aterosclerotică îl constituie, clar, fumatul.

Trebuie precizat că arteriopatia aterosclerotică afectează îndeosebi arterele mari ale membrelor inferioare (artere iliace, artere femurale). Ulterior, se produce îngustarea (stenoza) sau ocluzia acestor artere, urmând să îşi facă apariţia după aceea durerea la nivelul muşchilor. În fazele incipiente, aceasta apare la mers, dar cedează apoi la repaus. Astfel, această durere poate apărea la nivelul gambei, al coapsei sau al fesei. În stadiile avansate, însă, durerea apare la distanţe foarte mici de mers şi apoi chiar în repaus, devenind permanentă. Ulterior, se produc aşa- numitele modificări trofice la nivelul membrelor, de culoare, ale pielii, dar şi reducerea pilozităţii, apariţia ulceraţiilor şi desigur, necroza.Din nefericire, pacientul îşi dă seama de boală foarte târziu, abia în momentul în care realizează că nu se mai poate deplasa.

Pacienţii ajung prea târziu la spital

„Oamenii ajung la noi când au deja dureri mari şi apar leziuni, necroze etc. De obicei, vin în stadii avansate ori acesta nu este tipul de afecţiune pe care noi să o putem trata în stadiile în care intervenţiile chirurgicale sunt absolut benefice. Acum, odată cu apariţia frigului am avut zeci de amputaţii din cauza arteriopatiilor. Pacienţii sunt de cele mai multe ori fumători şi nu au o alimentaţie sănătoasă, însă, din start, fumatul este duşmanul lor numărul 1. Partea proastă este că ei ajung la amputaţii şi tot nu renunţă la fumat”, a declarat pentru „Cuget Liber”, dr. Marta Budu, medic specialist Chirurgie Cardiovasculară.

Aceasta a mai spus că pacienţii cu patologie vasculară nu au afectate doar artera de la un membru inferior. În general, ei sunt nişte bolnavi vasculari cu afecţiuni generale, adică au afectate şi arterele inimii şi ale intestinelor, plus multe altele, tocmai pentru că leziunile sunt extrem de avansate.

„La un moment dat, ne trezim aici, în Clinica de Chirurgie Cardiovasculară, unde ar trebui să facem intervenţii de salvare a membrelor, că nu putem face nimic. Teoretic, pacienţii aceştia nu ar trebui să ne aparţină nouă. Noi ar trebui să preluăm doar pacienţii la care putem să restabilim fluxul arterial, pentru care să mai putem face ceva”, a explicat dr. Budu.

v v v

Aceşti pacienţi ar putea fi mai bine diagnosticaţi cu ajutorul unui aparat ce se numeşte arteriograf, existent pe secţie, dar care nu este folosit şi care ar fi extrem de util dacă ar fi pus în uz. Acest aparat face arteriografii la modul cel mai riguros.

„Aşa cum într-un spital este nevoie de un tomograf sau un RMN pentru vizualizarea a diferite tipuri de afecţiuni, aşa şi pentru noi, de bază, ar fi acest aparat. În acest fel, am putea vedea în dinamică toate aceste artere”, a precizat specialistul.