Gastroenterocolita acută este o afecţiune digestivă, care constă în inflamaţia acută a mucoasei intestinale, provocată de diferiţi germeni, bacterii, virusuri şi mai rar protozoare şi paraziţi. Afecţiunea presupune două simptome majore: vărsăturile şi scaunele diareice.

Aceste simptome pot fi însoţite şi de semne secundare, cum ar fi febră, inapetenţă, stare generală negativ influenţată, apoi intervine şi o scădere ponderală, prin deshidratare.

„Aş vrea să menţionez că diareea acută severă duce la un sindrom de deshidratare atât de intens, întrucât reprezintă a doua cauză de mortalitate mondială la sugarul mic”, explică dr. Andra Iorga, medic pediatru.

Acum, pe perioada verii, afecţiunea este mai mult de natură bacteriană, cauzată de bacterii bine-cunoscute, cum ar fi Salmonela, Shigella, E-Coli. Aceasta din urmă are mai multe subtipuri, dintre care amintim acel subtip periculos, de care ne temem cu toţii şi care duce la Sindromul Hemolitic Uremic (SHU). E-Coli este o bacterie care trăieşte în colonul uman, devine patogenă în anumite condiţii.

Patologia virală în această afecţiune este destul de rară. Vara, ea este reprezentată mai mult de rotavirusuri şi adenovirusuri, care sunt specifice sezonului rece, iar protozoarele şi paraziţii reprezintă doar 1 - 2% din toată etiologia gastroenterocolitei.

„Sub acţiunea acestor bacterii se accentuează peristaltismul intestinal (mişcare naturală a intestinelor ce împinge alimentele), se tulbură bariera mucoasei intestinale şi aceasta nu mai absoarbe apa, iar atunci, secundar, scaunul devine apos. Diareea, deshidratarea, nu înseamnă doar pierderea volumului de lichid şi nu se suplimentează doar cu apă, ea constă în pierderea electroliţilor, a sărurilor (sodiu, potasiu, calciu, clor) care trebuie înlocuite, prin săruri de rehidratare sau în cazuri grave, prin perfuzii endovenoase”, explică medicul pediatru.

Administrarea tratamentului

Dr. Andra Iorga ne mărturiseşte că este dificil să tratezi la domiciliu un copil care are asemenea simptomatologie, pentru că, odată ce el vomită, este foarte greu să îl faci să accepte tratamentul oral, dar şi să îl păstreze în organism. Secundar gastroenterocolitelor se înregistrează şi o intoleranţă la lactoză, deoarece mucoasa intestinală conţine glande de digestie, care secretă sucuri, şi glande care secretă lactază, enzima care scindează lactoza. Aceste glande sunt primele care au de suferit, de aceea într-o gastroenterocoliltă acută este foarte important să se înceapă regimul alimentar. Primul pe listă este tratamentul igieno-dietetic ce constă, în funcţie de formele bolii, în evitarea produselor care fermentează şi produc o peristaltică rapidă a intestinului, în igiena riguroasă a mâinilor şi a tuturor alimentelor care urmează a fi consumate.

„După regimul alimentar este foarte important şi tratamentul etiologic. Dacă în probele de laborator este izolat un germen, atunci, în funcţie de această analiză, tratamentul se va face cu un antibiotic specific. Cel mai important, într-o schemă de terapie a enterocolitelor, este tratamentul rapid, de echilibrare hidroelectrolitică, în funcţie de pierderile care se apreciază clinic, prin aspectul mucoaselor, starea de colaborare a copilului etc. În astfel de afecţiuni, probele de laborator sunt foarte importante, mai ales hemograma. Analiza care pune diagnosticul este coprocultura”, explică specialistul.

Sfatul medicului specialist este ca toţi părinţii, în momentul în care constată că cel mic are scaune diareice, să încerce un tratament la domiciliu, care constă în săruri de rehidratare, tratamente antidiareice, ce se găsesc la farmacie. Dar, în momentul în care copilul are vărsături, chiar şi o singură dată, ar fi bine ca părinţii să se adreseze unui cabinet de urgenţă, pentru că este indicat să se intervină endovenos şi nu oral, deoarece copilul nu mai are toleranţă digestivă, nu păstrează medicamentul şi starea de deshidratare se accentuează.