03 Decembrie 2015
1304 accesări
1 comentariu

O mare parte din genele obezităţii sunt legate de creier, care ne face să ne fie mai mult sau mai puţin foame sau să renunţăm la mâncare.

Potrivit Agerpres, între 40 şi 70 la sută din cazurile de obezitate au o componentă genetică. Deşi aceasta a fost legată în mod tradiţional de partea de mijloc a corpului, se pare că majoritatea genelor acestei boli se află în creier.

Dr. Ruth Loos, directoarea Programului privind metabolismul şi genetica obezităţii al Institutului de Medicină Personalizată Charles R. Bronfman din New York, a precizat că potrivit informaţiilor actuale, este aproape imposibil să se anticipeze cu certitudine cine va suferi de obezitate.

Potrivit dr. JoseMaria Ordovas, director al laboratorului de Nutriţie şi Geomatică de la Universitatea Tufts (SUA), obezitatea nu răspunde unei gene unice, existând aproape 200 de gene asociate acestei boli. Expertul a explicat că trăim într-un mediu „obesogenic” la care ne expunem când mâncăm nesănătos, când dormim mai puţin decât normal sau când suntem expuşi stresului. „Dialogul care există între gene şi mediul înconjurător se modelează prin epigenetică”, a declarat dr. Jose Maria Ordovas, referindu-se la cazul bebeluşilor expuşi riscului de a deveni obezi prin excesul alimentar pe care îl fac mamele însărcinate.

Totuşi, există o legătură între obezitate şi nivelul socio-economic şi educaţional. Astfel, deprinderile de viaţă sănătoase le pot scăpa de obezitate pe acele persoane care au o prezenţă mai mare a genei legate frecvent de această patologie.

Adaugă comentariul tău

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii

1 comentariu

3 decembrie 2015
sibnet
activitate acasa pe calculator

In sfarsit, ai gasit o afacere online excelenta, un sistem care te conduce pas cu pas pe drumul bunastarii! Ai acum o afacere online la cheie, pregatita cu tot ceea ce iti trebuie! Ai nevoie doar de calculator si conexiune la internet! Cand doresti cu cea mai mare seriozitate detaliile afacerii, cere detalii la adresa de email: [email protected]

Articol publicat de Andreea Alexandra Zamfir