Iarna este anotimpul în care se testează la maxim capacitatea noastră de apărare şi răspuns la bolile specifice sezonului, în special pentru grupele de vârstă extreme, copii şi vârstnici, dar şi pentru gravide. De aceea, pentru a ne proteja sănătatea în sezonul rece, trebuie să respectăm o serie de reguli, necesare să înţelegem care sunt factorii de risc şi să ne dezvoltăm o bună imunitate.

Dacă suntem nevoiţi să ne expunem la frig, atunci se recomandă îmbrăcăminte şi încălţăminte adecvată şi evitarea expunerii prelungite a mâinilor şi picioarelor la temperaturi scăzute, pentru a ne feri de degerături. De asemenea, trebuie să evităm zonele cu gheaţă, pentru a evita traumatismele, precum: entorse, întinderi musculare, luxaţii sau fracturi. Există unele afecţiuni cronice care, neglijate în această perioadă, pot pune viaţa în pericol. Astfel, persoanele cu risc crescut de complicaţii, dacă sunt expuse la temperaturi extrem de scăzute, sunt: vârstnicii, persoanele cu handicap, cele instituţionalizate, adulţii şi copiii cu afecţiuni cronice cardiovasculare, pulmonare, metabolice, renale şi de imunosupresie.

„Atunci când ieşim brusc de la cald la frig, organismul nostru trece în mod natural printr-o reacţie de adaptare, con-servând cât mai multă energie, pentru a menţine temperatura corpului constantă. Vasele de sânge, în special arterele periferice, îşi micşorează diametrul, iar muşchiul inimii este suprasolicitat, pentru că este nevoit să pompeze cu o mai mare dificultate sângele”, explică dr. Alina Teodoru, medic de familie.

Cum sunt afectaţi bolnavii cronici

Alternanţa cald/rece supune inima unui efort mare de adaptare, de aceea hipertensivii, cei cu tulburări circulatorii şi cei cu afecţiuni cardiace, prezintă în sezonul rece un risc mai mare de a face un infarct de miocard, crize de angină pectorală sau accident vascular cerebral. Astmaticii şi cei care suferă de BPOC au şi ei de pătimit. Din cauza frigului, căile respiratorii se îngustează, astfel frecvenţa şi gravitatea crizelor de astm cresc, iar episoadele de tuse se înmulţesc. De asemenea, recidivează şi infecţiile renale, în special glomerulo-nefritele şi cistitele microbiene.

Supa de pui, remediul clasic de neînvins

O bună imunitate se dobândeşte printr-un aport de alimente imunoprotectoare, alături de alte câteva reguli de bază: odihnă corespunzătoare, igienă corectă, lipsa expunerii la noxe, evitarea tratamentelor agresive şi repetate cu antibiotice, mişcare cât mai multă în aer liber şi evitarea spaţiilor închise şi a sedentarismului prelungit. Este important ca în sezonul rece să se aleagă alimente cu valoare nutritivă mare: proteine de bună calitate, alimente cu glucide integrale, nerafinate, grăsimi naturale cardio-protectoare din uleiuri vegetale şi oleaginoase crude. Vitamina D are un rol important în combaterea infecţiilor şi menţinerea unui sistem imunitar sănătos şi este prezentă în peştele de calitate, ficatul de vită sau gălbenuşul de ou.

„Trebuie acordată o atenţie importantă lactatelor (iaurtul şi chefirul, prin conţinutul natural sau îmbogăţit în probiotice şi brânza, prin acidul linoleic), care stimulează consistent răspunsul imunitar. Alte alimente recomandate sunt usturoiul şi ceapa, adevărate antibiotice naturale, sau ciupercile, care au capacitatea de a creşte producţia de anticorpi în organism. S-a demonstrat că fibrele solubile din citrice, mere, morcovi, fasole verde şi ovăz, ajută la scăderea inflamaţiei şi apărararea organismului împotriva infecţiilor. Să nu uităm de supa de pui, un aliment minune în tratarea răcelilor şi grăbirea vindecării prin aminoacidul cisteină (eliberat odată cu gătirea cărnii de pui/curcan) care acţionează ca un adevărat medicament”, subliniază specialistul.