În general, glaucomul este o afecțiune întâlnită mai des la persoanele vârstnice, dar aceasta nu este neapărat o regulă. Sigur este doar că glaucomul este o afecțiune oculară gravă, care netratată poate duce chiar la orbire. În stadii incipiente, distrugerea progresivă a fibrelor nervului optic este asimptomatică și nedureroasă și de multe ori glaucomul este diagnosticat în stadii avansate.
Specialiștii susțin că există mai multe tipuri de glaucom, dintre care cel cu unghi deschis este cel mai frecvent. În ceea ce privește factorii de risc, aceștia sunt mulți, pornind de la istoricul familial de glaucom, vârstă, miopie etc.
Cea de care trebuie să ne temem, însă, cel mai tare este presiunea intraoculară crescută, dar măsurarea presiunii intraoculare nu este suficientă pentru a pune diagnosticul de glaucom. Foarte important este și aparatul cu care se măsoară presiunea intraoculară, știut fiind că aparatele cu jet de aer pot indica o presiune fals crescută.
Dacă se întâmplă acest lucru, pacientul trebuie supus unor investigații suplimentare, care vor continua cu analiza nervului optic și a grosimii stratului de fibre nervoase retiniene.
De reținut că boala glaucomatoasă este uneori asimptomatică, motiv pentru care glaucomul a fost denumit „hoțul tăcut al vederii”.
De asemenea, trebuie precizat că pentru o perioadă îndelungată, glaucomul se manifestă doar prin îngustarea câmpului vizual, vederea centrală fiind în acest timp perfect păstrată. Totuși, în lipsa unui tratament adecvat, această afecțiune poate duce la pierderea completă și ireversibilă a vederii prin distrugerea totală a nervului optic.
Din nefericire, a precizat dr. Sanda Jurja, medic oftalmolog, bolnavii ajung de cele mai multe ori târziu la consult, când distrucțiile produse sunt deja foarte mari și nu mai pot fi reparate.
„Aici se produce moarte celulară, moarte de celulă nervoasă, care nu se mai reanimează, indiferent ce i-ai face, motiv pentru care este bine ca pacienții să se prezinte periodic la un control oftalmologic, mai ales după vârsta de 40 de ani. Trebuie precizat că ei trebuie să meargă la un oftalmolog și nu la optometriști, care se pricep foarte bine la corecții și nu în a da diagnostice. Oricum, glaucomul este o afecțiune plurifactorială, complexă și încă necunoscută în totalitate. Totuși, un pacient care suferă de glaucom, dar care a fost depistat la timp și este urmărit corect, poate trăi cu o vedere bună mult timp”, a explicat specialistul.
Oamenii trebuie să știe că există mai multe tipuri de tratament pentru glaucom. Tratamentul medicamentos constă în administrarea de picături în sacul conjunctival pentru tot restul vieții. Apoi, există diferite tipuri de picături antiglaucomatoase care se recomandă după o anamneză detaliată a pacientului, luându-se în considerare și eventualele afecțiuni sistemice asociate ale acestuia. Acestea se administrează o dată sau de mai multe ori pe zi. Terapia laser poate fi aplicată pacienților de primă intenție, sau asociată cu celelalte metode terapeutice. Intervenția chirurgicală pentru glaucom creează o punte de legătură, care permite lichidului să se scurgă din ochi în spațiul subconjunctival, scăzând astfel presiunea intraoculară.
