Elementul esenţial în tulburarea de personalitate este o permanentă neîncredere şi suspiciune accentuată în relaţiile cu ceilalţi, toate intenţiile acestora fiind interpretate ca răuvoitoare. Indivizii cu această tulburare sunt convinşi că ceilalţi îi vor exploata, folosi, răni, înşela, chiar dacă nu există nicio dovadă în acest sens.

Ei suspectează în permanenţă că ceilalţi complotează împotriva lor şi îi pot ataca brusc, oricând, fără motiv. Simt o profundă nedreptate şi consideră că sunt profund şi irevocabil prejudiciaţi de una sau mai multe persoane chiar şi când nu există nicio probă pentru asta. Ei sunt preocupaţi în permanenţă de dubii nejustificate referitoare la loialitatea şi corectitudinea familiei, prietenilor şi colegilor, ale căror acţiuni sunt verificate continuu, pentru a se demonstra intenţiile ostile. Cu cât este mai apropiată persoana, cu atât este mai intens monitorizată. Orice abatere în descriere le măreşte suspiciunea şi le fundamentează ideile fantasmatice.

Cum se manifestă persoanele cu personalitate paranoidă

Indivizii cu această tulburare poartă tot timpul pică, sunt ranchiunoşi şi nu uită insultele, injuriile sau ofensele pe care îşi imaginează că le-au primit. Chiar şi când sunt apreciaţi consideră că au fost ironizaţi, criticaţi, ofensaţi şi că există un scop ascuns. Ofensele minore dau naştere la ostilitate majoră. Sunt prompţi în a contraataca, reacţionând exploziv şi agresiv verbal şi/sau fizic la insultele imaginate.

Indivizii cu această tulburare sunt geloşi patologic, suspectând, urmărind şi căutând în permanenţă dovezi de infidelitate din partea partenerului şi considerând că dovezile sunt reale chiar şi când acestea nu există în realitate. Ei doresc să menţină un control complet asupra relaţiilor intime spre a evita să fie înţeaţi, se întreabă şi se frământă tot timpul în legătură cu locurile unde se află, persoanele cu care intră în contact, cu acţiunile, intenţiile şi infidelitatea partenerei/ului.

Astfel de persoane au dificultăţi majore în a se înţelege cu ceilalţi, nu negociază, intră des în conflicte şi nu pot susţine relaţiile intime bazate pe afectivitate. Suspiciunea şi ostilitatea lor excesivă se exprimă des prin certuri în public, proteste repetate ori printr-o detaşare evident ostilă. Deşi sunt foarte atenţi la intenţiile suspicioase şi ameninţătoare ale celorlalți, ei pot acţiona secret sau indirect, fiind reci şi lipsiţi de sentimente tandre.

„Deseori experimentează episoade psihotice”

Deoarece sunt lipsiţi de încredere în ceilalţi, au o necesitate crescută de independenţă şi un sentiment puternic de autonomie. Necesită un grad crescut de control asupra celorlalţi, doar pentru a-şi confirma suspiciunea. Sunt rigizi şi critici în permanenţă din orice motive, incapabili să colaboreze şi nu acceptă să fie criticaţi. Blamează pe ceilalţi pentru propriile lor deficienţe.

Prezintă deseori fantezii de grandoare, nerealiste, îşi doresc şi îşi imaginează că au putere şi rang şi deseori sunt percepuţi de cei din jur ca fanatici în urmărirea propriilor scopuri şi idei. Ca răspuns la stres, deseori experimentează episoade psihotice, care pot dura de la câteva minute la ore sau zile şi survin frecvent abuzul sau dependența de alcool sau alte substanţe. Acest tip de patologie se asociază des cu tulburarea schizofrenică, antisocială, borderline şi tulburarea psihotică.

Psiholog Elena Ranga