„De ce are malformaţii bebeluşul meu? Puteam să previn în vreun fel?” Dr. Lenuţa Malcea, medic primar pediatru, în cadrul secţiei de neonatologie a Spitalului Euromaterna 

Bucuria gravidelor, la aflarea veştii că vor aduce pe lume un copil, este de multe ori umbrită de grija privind sănătatea acestuia. „De ce are malformaţii bebeluşul meu? Puteam să previn în vreun fel?” - sunt întrebările pe care le pun, îndurerate, viitoarele mămici. Despre una dintre cauzele de malformaţii congenitale, destul de întâlnită, ne-a vorbit dr. Mihaela Peţeanu, medic obstetrician-ginecolog constănţean. Una dintre cele mai frecvente infecţii congenitale, care duce la apariţia de malformaţii şi alte probleme de sănătate în rândul bebeluşilor, este infecţia cu citomegalovirus. Potrivit dr. Mihaela Peţeanu, acesta este un adenovirus, din clasa virusurilor herpetice şi, „precum acestea, poate produce o infecţie latentă în organismul uman”. „Ca şi alte infecţii virale comune, precum rubeola, varicela ori herpesul, infecţia cu citomegalovirus - CMV este, în general, uşor de suportat şi fără consecinţe pentru adultul sănătos sau pentru copilul cu imuno-competent. Situaţia nu este, însă, la fel de simplă, în cazul femeilor care îşi doresc o sarcină sau care sunt gravide”, a afirmat medicul specialist.  Copiii rămân cu sechele neurologice Infecţia cu CMV este cauza infecţioasă cea mai frecventă a retardului mintal şi a surdităţii. Potrivit medicului, dintre copiii infectaţi cu CMV, aproximativ 15% au simptome la naştere: prezintă surditate, mi-crocefalie, calcificări intracraniene, ventriculomegalie, restricţie de creştere, icter, trombocitopenie (scădere anormală a numărului de trombocite din sânge, manifestată prin hemoragii), purpură (boală caracterizată prin apariţia unor erupţii hemoragice subcutanate). „O treime dintre aceşti copii sever afectaţi mor. Restul prezintă sechele neurologice grave pentru toată viaţa. Apoi, dintre nou-născuţii care nu prezintă semne şi simptome la naştere, 15% vor dezvolta sechele neurologice până la vârsta de patru ani”, a atras atenţia specialistul. Cum era de aşteptat, infecţia este transmisă fătului de la mamă, prin contactul cu sângele infectat, prin placentă, prin contactul cu secreţiile vaginale, la naştere, sau ulterior, prin laptele matern. Iar mama poate să aibă infecţia în organism cu mult înainte de a rămâne însărcinată sau o poate căpăta în timpul sarcinii. Referitor la modalitatea de transmitere a citomegalovirusului, dr. Peţeanu a precizat: „Virusul se transmite prin salivă, urină, fecale, secreţii genitale, lacrimi, lapte matern, sânge (contact cu sânge infectat, transfuzii sanguine), placentă, organe transplantate. Copiii se pot infecta în timpul sarcinii (situaţia cea mai periculoasă pentru viitorul sănătăţii lor), la naştere, în timpul perioadei de alăptare sau mai târziu, în creşe şi grădiniţe (cu repercusiuni nesemnificative asupra stării de sănătate) şi pot răspândi virusul ani de zile după infecţie. Adolescenţii dobândesc infecţia, cel mai des, prin contact sexual. Femeile de vârstă fertilă se infectează, cel mai des, de la proprii copii mici, care sunt purtători sănătoşi ai virusului. Persoanele cele mai expuse sunt cele care lucrează în secţii de neonatologie, în creşe, grădiniţe şi internate”.  Studiile de specialitate arată că 30 - 50% dintre femeile fertile nu au imunitate (anticorpi) pentru CMV. „Dintre acestea, între 1 şi 4% fac această infecţie prima oară în timpul sarcinii. Iar riscul de transmitere la făt este de 30-40%. Cele mai importante consecinţe asupra copilului le au infecţia apărută înainte de sarcină sau în primul trimestru, când riscul de surditate sau de anomalii ale sistemului nervos central (precum retard mintal, paralizie cerebrală, convulsii) este mai mare. De exemplu, pentru surditate, riscul este de 24% dacă infecţia se produce în prima parte a sarcinii, faţă de 2,5%, dacă se produce în a doua jumătate a sarcinii. Dacă infecţia apare în trimestrul al treilea de sarcină, riscul de transmitere la făt este mai mare - respectiv 75 - 80%, dar riscul de anomalii fetale este mult mai mic”, a explicat dr. Mihaela Peţeanu. În plus, femeile care au făcut infecţia cu mult timp înainte de a rămâne însărcinate şi care au anticorpi o pot dezvolta din nou în timpul sarcinii, dar în aceste situaţii riscul de afectare a fătului este scăzut. De aceea, a atras atenţia medicul ginecolog, este important că doctorul curant să cunoască situaţia imunologică a pacientei, înainte de sarcină, pentru a face diferenţa între o infecţie primară şi o reinfecţie. De aceea, înainte de a vă decide să rămâneţi însărcinate, mergeţi la medic şi efectuaţi toate analizele necesare (dozare IgG, IgM, teste de aviditate etc.)!  Copiii nu trebuie sărutaţi pe gură!  Cât priveşte măsurile pentru a preveni infectarea, dr. Peţeanu sfătuieşte:  l Mâinile trebuie spălate riguros cu apă şi săpun, mai ales după schimbarea scutecelor, după masa celor mici, după ştergerea nasului sau a lacrimilor copiilor, după contactul cu jucăriile folosite de aceştia.  l Nu se împart tacâmurile, vesela şi periuţa de dinţi cu copiii mai mici.  l Se evită contactul cu saliva copiilor, mai ales când sunt sărutaţi pe obraz (copiii nu trebuie sărutaţi pe gură!).  l Se recomandă spălarea şi dezinfectarea jucăriilor şi a suprafeţelor cu care intră în contact saliva şi urina copilului.  l Gravidele care nu au un partener stabil sau fidel sunt sfătuite să aibă numai contacte sexuale protejate de prezervativ.