1.Endoscopia digestivă superioară (EDS) reprezintă o procedură ce permite vizualizarea mucoasei de la nivelul esofagului, stomacului şi primei porţiuni a intestinului subţire (doudenul). EDS este cea mai bună metodă de a depista inflamaţia, ulcerul, tumorile sau alte leziuni la nivelul tubului digestiv superior. De asemenea, prin intermediul EDS se pot efectua proceduri terapeutice atunci când este cazul (ex. rezecţii de polipi gastrici, dilatări de stenoze esofagiene, tratamentul hemoragiilor digestive superioare). Se pot preleva totodată şi biopsii de la nivelul tumorilor întâlnite la nivelul tubului digestiv superior. Endoscopul este un tub lung, subţire şi flexibil, care prezintă la un capăt o sursă de lumină şi o cameră video mică. Imaginile sunt proiectate pe un monitor unde sunt analizate de medic. Imaginile pot fi înregistrate, stocate şi printate. Pregătirea pentru endoscopie: pacientul nu are voie să mănânce sau să bea minim 6 ore înaintea procedurii (stomacul trebuie să fie gol). Trebuie informat medicul dacă pacientul are alergii, afecţiuni cardiace sau pulmonare, sau dacă este diabetic. Medicaţia precum Trombostop sau Sintrom (medicamente anticoagulante) trebuie întreruptă cu câteva zile înaintea procedurii. Riscurile endoscopiei digestive superioare sunt minime dacă nu se fac proceduri terapeutice (rezecţie de polipi, tratamentul hemoragiilor). În general, complicaţiile endoscopiei digestive superioare diagnostice sunt rare. Per ansamblu, rata complicaţiilor este sub 1 la 500 de cazuri. Complicaţiile posibile sunt reprezentate de : sângerare (0,15% din cazuri), perforaţie digestivă (sub 0,2% din cazuri) sau alte complicaţii secundare anesteziei / sedării profunde (senzaţie de greaţă, uscăciunea gurii, urticarie). 2. Colonoscopia reprezintă o procedură diagnostică sau terapeutică în timpul căreia se efectuează examenul intestinului gros (colon şi rect). Colonoscopia se efectuează în general pentru investigarea unor simptome precum: sângerarea la nivelul tractului intestinal, durerea abdominală, modificarea tranzitului intestinal (constipaţie, diaree persistentă). Colonoscopia este necesară a fi efectuată la persoanele cu vârsta peste 50 de ani, care suferă de constipaţie, sau pentru orice persoană care are un istoric de polipi colonici sau cancer colorectal in familie. Prin intermediul colonoscopiei se pot rezeca polipi colonici (care pot evolua către cancer) sau se pot preleva biopsii din tumorile descoperite în timpul investigaţiei. Colonoscopul, ca şi endoscopul, reprezintă un tub lung şi flexibil, care prezintă la un capăt o sursă de lumină şi o cameră video mică. Pregătirea pentru colonoscopie: începe de obicei în ziua precedentă explorării. Pregătirea presupune o perioadă de post alimentar care variază în funcţie de ora la care se va efectua explorarea; în medie perioada de post alimentar ar trebui sa fie de cca 20-24h. De asemenea, în acest interval, pregătirea presupune ingestia unei soluţii care să cureţe intestinul de materiile fecale, în scopul de a exista o vizibilitate optimă în cursul examinării. Colonoscopia este în general o manevră sigură şi bine tolerată, având o rată a complicaţiilor cuprinsă între 0,3% şi 2,3%. Cele mai importante riscuri ale colonoscopiei sunt reprezentate de sângerare şi perforaţia digestivă (posibile în timpul colonoscopiilor terapeutice). 3. Sedarea este o procedură care generează un somn superficial, foarte apropiat de cel natural, în condiţiile unei respiraţii spontane adecvate. Scopul sedării este acela de a face endoscopia digestivă superioară sau colonoscopia cât mai confortabile cu putinţă. Riscurile sedării pot fi: reacţii alergice la medicamentele folosite, senzaţia de disconfort la nivelul locului de injectare, senzaţia de greaţă sau vărsătura la scurt timp după trezire, scăderea tensiunii arteriale. În maxim 45-60 de minute după trezire se poate tatona toleranţa digestivă ingerând lichide clare necarbogazoase (apă plată, ceai, zeamă de supă). La 2-3 ore după sedare se pot mânca alimente solide. De asemenea, în ziua în care pacientul a suportat o sedare se recomandă să nu conducă un autoturism, să nu ia decizii importante, să nu semneze acte. Pacienţii diabetici nu-şi vor lua medicaţia antidiabetică în ziua în care sunt programaţi pentru EDS sau colonoscopie cu sedare. Pacienţii cu boli cardiovasculare îşi vor lua mediacţia în dimineaţa zilei în care sunt programaţi pentru sedare, cu excepţia Trombostopului sau Sintromului, care se vor opri cu trei zile înainte. Postsedare, în condiţiile unei toleranţe digestive bune, pacienţii îşi pot relua medicaţia pentru bolile asociate cardiovasculare sau diabet.