Elastografia este o metodă imagistică medicală inovatoare, non-invazivă, care evaluează gradul de rigiditate a organelor și a țesuturilor din jurul acestora. În plus, susţin specialiştii, oferă informații despre compoziția și structura țesuturilor, fiind utilă în diagnosticarea și monitorizarea unor afecțiuni medicale prin evaluarea elasticitătii țesuturilor. Examinarea implică următorii pași: pacientul se prezintă pe nemâncate, se întinde pe o masă confortabilă, într-o poziție care permite expunerea zonei ce urmează să fie examinată; specialistul deplasează transductorul cu gel pe bază de apă, pe zona de interes pentru a obține imagini. În unele cazuri, pacientul este rugat să își țină respirația zece până la 15 secunde, timp în care dispozitivul transmite vibrații spre zona examinată, vibrații care nu cauzează durere.

Totodată, elastografia este recomandată ca metodă de diagnostic diferențial al tumorilor maligne față de cele benigne. Studiile arată că, în cazul tumorilor maligne, țesutul din jurul leziunii este mai rigid. De asemenea, se recomandă elastografia si în următoarele situații: afecțiuni hepatice precum ciroza hepatică, hepatita virală C sau B, boala ficatului gras non-alcoolic; evaluarea splenomegaliei și a rigidității splinei în boli hepatice; leziuni pancreatice; afecțiuni la nivelul tiroidei, cum ar fi nodulii tiroidieni; leziuni ale sânilor; evaluarea prostatei. În plus, cu ajutorul acestei investigaţii se poate evalua rigiditatea renală, în cazurile de boală renală cronică și pentru a detecta fibroza renală. Nu în ultimul rând, se poate evalua rigiditatea miocardică şi stadiul leziunilor țesuturilor moi, cum ar fi mușchii și tendoanele.