Boala artrozică este o afecţiune larg răspândită la nivel mondial. Organizaţia Mondială de Sănătate estimează că peste 150 de milioane de oameni suferă de această boală, ceea ce reprezintă a şasea cauză principală a invalidităţilor moderate şi severe de pe mapamond.

De aceea, la nivelul ţării noastre se desfăşoară un program edu-caţional adresat medicilor de familie, intitulat „Zece pentru mişcare”. Scopul programului este creşterea gradului de conştientizare a im-pactului bolii artrozice asupra calităţii vieţii oamenilor. Proiectul se desfăşoară anul acesta, în 29 de oraşe, printre care şi Constanţa.

Miercuri, caravana „Zece pentru mişcare” a fost prezentă în Mamaia, la hotelul Iaki, unde medicii de familie şi specialiştii din judeţul nostru au putut afla de la cadre medicale apreciate profesional ce trebuie să aibă în vedere când pun un diagnostic şi prescriu un tratament.

„Vorbim despre boala artrozică, cea mai frecventă boală reumatismală a omului şi în domeniul căreia, din păcate, ultimele decade nu au adus multe noutăţi, mai ales în privinţa tratamentului. Este o boală frecventă, invalidantă, dar beneficiem cam de aceleaşi mijloace terapeutice ce sunt pe piaţă de aproximativ 50 de ani. De ce este important să ştim cum să o diagnosticăm? Pentru că, de multe ori, ea poate fi confundată cu alte afecţiuni inflamatorii, cum ar fi poliartrita reumatoidă spondiartritele; din fericire, acestea beneficiază de tratamente care pot opri evoluţia bolii sau pot ameliora simptomele.

Meseria de medic presupune o instruire continuă şi indiferent la ce nivel ai fi, medic de circă, specia-list, primar sau cadru universitar, baza unei practici medicale de valoare este pregătirea continuă”, a afirmat prof. dr. Maria Şuţă, medic primar reumatolog în cadrul Spitalului Judeţean Constanţa, specialistul care le-a vorbit medicilor despre impactul bolii artrozice asupra societăţii şi punerea diagnosticului paraclinic.

Sfaturi pentru pacienţi

În ceea ce priveşte pacienţii, sfatul medicului pentru aceştia este „să-şi cunoască diagnosticul şi schema de tratament”.

„Nu are rost să ia cabinetele la rând, în speranţa că un medic îi poate oferi un panaceu miraculos. Trebuie să ştie să-şi controleze singur boala, să recunoască nişte semnale de alarmă şi momentul când, într-adevăr, să apeleze din nou la doctor. Pentru că, de regulă, sunt bolnavi de o afecţiune cronică, pentru care nu există tratamente, poate nu sunt nici instruiţi şi atunci încearcă uneori proceduri sau intervenţii medicale ce nu sunt avizate în tratamentul bolii. Nu mai vorbesc de cheltuielile şi de riscurile ce nu sunt justificate”, le-a transmis medicul cititorilor „Cuget Liber”.

De asemenea, la întrunire au mai luat cuvântul şi conf. dr. Claudia Mihailov, medic primar medicină internă, specialist reumatologie, din cadrul Spitalul CFR Constanţa, şi prof. dr. Marius Vintilă, medic primar cardiolog Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Pantelimon” Bucureşti.