14 Martie 2018
986 accesări
0 comentarii

Fumatul este responsabil, la ora actuală, de 16% din totalul deceselor cauzate de bolile non-transmisibile. Anual, fumatul ucide peste 7 milioane de persoane şi produce pagube de peste 1,4 miliarde de dolari pe fondul cheltuielilor de sănătate şi a scăderii productivităţii.


Tocmai de aceea, 17 dintre cele 28 de state ale Uniunii Europene, inclusiv România, interzic total fumatul în spaţiile publice închise, în mijloacele de transport în comun şi la locul de muncă. Medicii spun că, în momentul în care aprindeţi o ţigară, tutunul arde şi creează fum. În fumul de ţigară au fost identificate peste 8.000 de substanţe chimice sau compuşi ai fumului.


Specialiştii în sănătate publică au clasificat aproximativ o sută dintre aceste substanţe ca fiind cauze sau potenţiale cauze ale bolilor asociate fumatului, precum cancerul pulmonar, bolile cardiovasculare şi emfizemul.
Aceşti compuşi includ, printre altele, arsenic, benzen, monoxid de carbon, metale grele (de exemplu, plumb, cadmiu), cianură de hidrogen şi nitrozamine specifice tutunului.


Ca urmare, autorităţile de sănătate publică, inclusiv Organizaţia Mondială a Sănătăţii, au concluzionat că fumatul pasiv cauzează boli grave, precum cancer pulmonar şi boli de inimă, la adulţii nefumători, iar la copii, afecţiuni precum astm, infecţii respiratorii, tuse, şuierătură respiratorie, otită medie (infecţia urechii medii) şi sindromul morţii subite la sugari.


În plus, oficialii sistemului de sănătate publică au concluzionat că fumatul pasiv poate exacerba astmul la adulţi şi cauza iritaţii ale ochilor, gâtului şi nasului.

Adaugă comentariul tău

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii
Articol publicat de Mirabela ŞERBĂNESCU