De foarte multe ori, atunci când sunt mici, copiii au stări de greaţă sau vărsături. Părinţii trebuie să ştie însă, că acestea pot fi, de fapt, simptome ale mai multor afecţiuni. Înainte de toate, însă, principalul pericol cauzat de vărsături este deshidratarea, deci mare atenţie la copii. Hidrataţi-i suficient şi duceţi-i de urgenţă la medic, dacă situaţia o impune.
Sunt persoane care nu ştiu foarte bine care este diferenţa dintre greaţă şi vărsături. Potrivit dr. Simona Dinescu, greaţa este un disconfort care însoţeşte adesea dorinţa de a vomita, dar nu întotdeauna duce la vărsături. Vomitarea, în schimb, este golirea voluntară sau involuntară a conţinutului stomacului. Unii factori declanşatori care provoacă vărsăturile pot proveni din stomac şi intestine (infecţie, leziuni şi disconfort alimentar), urechea internă (ameţeli şi rău de mişcare) şi creier (leziuni la nivelul capului, infecţii ale creierului, tumori şi cefalee).
„Pentru copii, se poate întâmpla ca vărsăturile să apară din cauza unei infecţii virale, intoxicaţii alimentare, răului de mişcare, supraalimentării, tusei şi bolile care se manifestă prin febră mare. De regulă, vărsăturile sunt inofensive, dar poate fi un semn al unei boli mai grave. Unele exemple de afecţiuni grave care pot provoca greaţă sau vărsături includ: comoţiile, encefalita, meningita, ocluzia intestinală sau blocarea intestinului, apendicita, migrene, gastroenterită etc”, informează medicul.
Rehidratarea organismului este foarte importantă
Copiii au un risc mai mare de a se deshidrata, mai ales dacă vărsăturile apar cu diaree, precum în gastroenterită, deoarece copiii mici pot fi adesea incapabili să vorbească despre simptomele deshidratării. Totodată, gastroenteritele acute pot fi foarte periculoase, pentru că provoacă pierderi mari de lichide şi minerale din organism. De aceea, dacă cel mic vomită şi are şi diaree, rehidratarea organismului imatur al sugarilor şi copiilor mici este foarte importantă. Ca urmare, adulţii care au grijă de copiii bolnavi trebuie să fie conştienţi de semnele deshidratării. În primul rând, copilul are gura şi buzele uscate, ochii scufundaţi, iar respiraţia este din ce în ce mai rapidă.
La sugari, însă, părinţii ar trebui să verifice dacă nou-născutul udă cel puţin şase scutece în 24 de ore şi dacă are o fontanelă adâncită. În astfel de situaţii, deshidratarea apare atunci când nu există suficient lichid în organism pentru a-l ajuta să funcţioneze în parametri corespunzători. Tocmai de aceea, organismul are nevoie de apă pentru a ajuta la menţinerea temperaturii corpului, pentru crearea de lichide corporale şi nu numai, a subliniat specialistul.
Medicul a adăugat că cel mai bun tratament pentru o deshidratare uşoară este să îi oferiţi copilului cât mai multe lichide, cum ar fi apa sau soluţiile de rehidratare orală. În ceea ce priveşte soluţiile de rehidratare, acestea asigură înlocuirea imediată a lichidelor şi mineralelor pierdute. Dacă, totuşi, cel mic refuză apa sau soluţiile de rehidratare orală, puteţi încerca să-i oferiţi puţin lapte. Reţineţi, însă! Nu-i oferiţi copilului băuturi cu conţinut ridicat de zahăr, deoarece acestea pot agrava deshidratarea. De asemenea, în cazul în care copilul vomită foarte des, încercaţi să-i daţi cantităţi mici de lichide, nu îi daţi să bea foarte mult. Apoi, dacă începe să se hidrateze, puteţi creşte treptat cantitatea oferită.
