Toţi oamenii ar trebui să fie conştienţi că lipsa activităţii fizice poate duce la apariţia a numeroase boli, motiv pentru care, pe măsură ce îmbătrânim, exerciţiul fizic este vital. Spre exemplu, susţin specialiştii, activitatea aerobică şi antrenamentul muşchilor îmbunătăţesc sănătatea psihologică a vârstnicilor. Mai mult decât atât, chiar şi câteva minute de mişcare uşoară ajută la funcţionarea mai bună a creierului.

Desigur, există studii care arată că un stil de viaţă sedentar nu dăunează doar sănătăţii creierului, dar mai ales creşte riscul de diabet şi demenţă la vârstnici, în timp ce altele arată că lipsa activităţii fizice accelerează procesul de îmbătrânire.
Înainte de toate, însă, trebuie să ştiţi că sedentarismul nu este o boală, ci un factor de risc ce poate duce la declanşarea unei patologii diverse, începând cu obezitatea şi alte boli metabolice (diabetul de tip 2, dislipidemie), boli cardiovasculare (hipertensiunea arterială, boala coronariană ischemică, accidentul vascular cerebral ischemic), osteoporoza, tulburările depresive şi chiar cancerul (în special, cel de colon, care se corelează mult şi cu constipaţia indusă de sedentarism).

„Efectele sunt cu atât mai negative cu cât, la multe persoane, nu este singurul factor de risc, ci se asociază în mod frecvent cu fumatul, stresul, alimentaţia neraţională, prea bogată în carbohidraţi şi grăsimi etc.
Am lăsat, intenţionat, deoparte patologia coloanei vertebrale. S-a încetăţenit obiceiul de a oferi gadgeturi copiilor de la vârste destul de fragede, în detrimentul jucatului în aer liber. Asta face ca marea majoritate a copiilor şi adolescenţilor să dezvolte scolioze, iar la nici 30 ani să aibă mai multe complicaţii, precum hernie de disc, atât lombară, cât şi cervicală, dar şi dureri cronice la nivelul diferitelor segmente ale coloanei”, a declarat dr. Andra Manoliu, medic de familie.

Din păcate, a adăugat aceasta, în România, nici sistemul de învăţământ nu ajută, pentru că orele de educaţie fizică au devenit un fel de Cenuşăreasa şi se practică de maxim două ori pe săptămână.
„Şi atunci, mulţi părinţi, neînţelegând că nu toată lumea este de 10 la sport, fac rost de scutiri copiilor, pentru că, vezi, Doamne, profesorii le strică media dacă le pun un 7 sau un 8. Şi aşa, prin gadgeturi şi scutiri, tocmai părinţii sunt cei care ajung să afecteze mult sănătatea copiilor lor pe care, de altfel, afirmă că îi iubesc şi că ar face totul ca să le fie bine în viaţă. Din fericire, mai avem şi persoane inteligente care, citind lucruri serioase, doresc să facă ceva în sensul îmbunătăţirii stării lor generale. Acestora le pot da sfaturi foarte simple, de genul: de câte ori sună telefonul, să încerce să se ridice în picioare şi chiar să vorbească în picioare. Apoi, când au mici nevoi fiziologice, ei trebuie să meargă la cea mai îndepărtată toaletă din casă sau instituţie, iar după spălarea mâinilor, să profite şi de câteva momente în faţa oglinzii, nu pentru o nouă aplicare a rujului, ci pentru câteva exerciţii banale, de cele mai multe ori învăţate în ciclul primar, când se făcea înviorarea. De asemenea, este bine ca oamenii să prefere întâlnirile cu prietenii, nu la terase, ci la plimbare în parc, să coboare din autobuz cu 1-2 staţii mai devreme decât este cazul sau să parcheze maşina mai departe de locul de muncă, astfel încât să fie nevoiţi să facă şi câţiva paşi în plus”, a explicat dr. Manoliu.