Măseaua de minte nu ne face mai deştepţi, aşa cum se spune din bătrâni, ci, mai degrabă, ne dă mai multe bătăi de cap. Apare ultima şi se strică prima. Mai mult decât atât, vine cu dureri serioase şi este un dinte aproape inutil, în ziua de astăzi.

În popor îi spunem măseaua de minte, dar, în realitate, este doar un molar târziu pe ultimele locuri rămase libere pe arcadă, în partea cea mai îndepărtată zonă a maxilarului, respectiv a mandibulei. Aceşti dinţi au nevoie de spaţiu pentru a erupe normal. Pentru a evita complicaţiile, este bine ca tinerii să facă o vizită la medicul stomatolog, în general după vârsta de 16 - 17 ani, care le va recomanda şi o radiografie dentară, pentru a aprecia starea molarilor respectivi.

„În evoluţia filogenetică a formulei dentare, sunt interesanţi ultimii dinţi din fiecare serie, în sensul dispariţiei lor. Cum molarul de minte este ultimul dinte din seria molarilor, putem spune că este un dinte prezent tot mai rar în dentiţia de astăzi şi din viitor. Acest fenomen ilustrează permanenta adaptare a speciei umane la condiţiile de viaţă, în particular la cele ce ţin de alimentaţie.Aceste măsele reprezintă dovada alimentaţiei dure a strămoşilor şi totodată o problemă pentru omul modern, care are maxilarul mai mic. În aceste condiţii, aceşti molari fie erup în poziţii incorecte, fie rămân impactaţi în maxilar, adică dinţi al căror proces de evoluţie a fost blocat şi provoacă înghesuirea celorlalţi dinţi şi alte probleme stomatologice”, explică medicul dentist Corina Niamani.

O scoatem sau o tratăm?

De cele mai multe ori, măselele de minte apar între 17 şi 21 de ani. Molarii de minte sunt folositori numai în condiţiile în care ei se dezvoltă corect şi sunt sănătoşi. Tocmai pentru că sunt situaţi posterior în cavitatea bucală, igienizarea lor este destul de dificilă şi, în acest fel, sunt predispuşi cariei. De aceea, medicul recomandă ca unică soluţie de tratament extracţia dentară.

„În cazul în care aceşti dinţi erup incomplet în cavitatea bucală şi rămân acoperiţi de un capuşon de mucoasă, această mucoasă suferă, de cele mai multe ori, o inflamaţie numită pericoronarită, datorată retenţiei de resturi alimentare în «buzunarul» dintre suprafaţa dintelui şi mucoasa acoperitoare. De asemenea, soluţia de tratament indicată este decapuşonarea sau extracţia molarului de minte în funcţie de situaţia clinică”, mai precizează medicul specialist.

De asemenea, molarii de minte nu au suficient spaţiu să se dezvolte normal. Şi astfel apar tulburările ortodontice, produse de presiunea pe care molarul de minte o exercită asupra dinţilor anteriori pe arcadă. Dinţii îşi modifică poziţia, apar aşa zişii dinţi încălecaţi sau pot fi deterioraţi molarii din apropiere. De la această afecţiune suferă şi fizionomia, masticaţia şi fonaţia, iar ca soluţie de tratament este indicată extracţia.

„Situaţia molarilor de minte se poate observa pe radiografia dentară care ne arată dacă molarii sunt incluşi în os, dacă au apărut chisturi sau dacă cei deja erupţi cauzează probleme. Dacă vă număraţi printre ghinioniştii care au acest molar de minte prezent, vizitele la medicul dentist trebuie să fie mai dese decât de obicei”, completează dr. Corina Niamani.